Prezentă vineri la Slatina, pentru o conferinţă privind munca neremunerată în folosul comunităţii, secretarul de stat în Ministerul Justiţiei, Mariana Moţ, a declarat că modificarea legislaţiei din domeniu a venit în urma unei necesităţi reale.
Mariana Moţ spune că în urma aprobării Legilor Justiţiei s-a dat o independenţă reală atât judecătorului, cât şi procurorului.
„Necesitatea modificării Legilor Justiţiei, cum sunt cunoscute cele trei legi, este una reală. Ea a fost semnalată atât de societate, cât şi de judecători şi procurori, în procesul de aplicare a acestora. Ceea ce pot să vă spun este că am participat în comisia de specialitate, dar şi la plenul celor două camere ale Parlamentului la elaborarea acestor legi, reprezentând Guvernul României, şi cele mai multe amendamente propuse, de ordinul zecilor şi sutelor, au fost cele ale organizaţiilor profesionale ale judecătorilor şi procurorilor şi ale CSM, dar şi ale Guvernului. Aşadar, am constatat toată deschiderea Parlamentului României de a elabora nişte modificări care să fie în concordanţă cu viaţa reală şi cu problemele cu care se confruntă sistemul judiciar, la această dată, de a da o independenţă reală judecătorului şi procurorului, astfel încât sistemul de justiţie să funcţioneze în parametri normali”, a declarat secretarul de stat în Ministerul Justiţiei.
Ea a adăugat că Guvernul României este cel care întreprinde diferite acţiuni atât pe probaţiune, cât şi în diferite domenii ce intră în competenţa Ministerului Justiţiei şi a direcţiilor de specialitate din subordine.
„Revenind la importanţa Sistemului de Probaţiune, este prevăzut chiar în Program consolidarea acestui sistem. Aceasta înseamnă că o importanţă deosebită şi un rol în aplicarea şi punerea în acord cu hotărârea pilot a CEDO, aceea de obligare a României în problema suprapopulării din penitenciare, o soluţie este şi aceasta a consolidării sistemului de probaţiune. Anul trecut, în aceeaşi idee, Ministerul Justiţiei a organizat un concurs prin care au fost angajaţi 180 de noi consilieri de probaţiune în sistem, constatându-se o lipsă de personal, dar şi o creştere a persoanelor care au fost condamnate cu suspendare. Iată, deci, o acţiune concretă, reală şi o dovadă a faptului că acest guvern şi-a luat în serios programul de guvernare”, a mai spus Mariana Moţ.
Secretarul de stat în Ministerul Justiţiei, Mariana Moţ, a fost prezentă, vineri, la Slatina, la Conferința regională organizată în cadrul proiectului „Ateliere de lucru pentru munca în folosul comunității”, finanțat prin Acordul tematic de finanțare pentru fondul de securitate încheiat între Guvernul României și Consiliul Federal Elvețian pentru perioada 2011 – 2019.
Scopul campaniei de informare constă în creșterea nivelului de informare, sensibilizare și conștientizare de către instituțiile publice, organizațiile neguvernamentale şi categoriile de persoane care fac parte din grupul țintă cu privire la reglementarea și modalitățile de punere în aplicare a obligației de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității.
Campania de informare presupune organizarea a şapte conferințe regionale cu durata de o zi, câte una în fiecare dintre localitățile: Timișoara, Cluj, Iași, Brașov, Slatina, Galați și București.
Reprezentantul Ministerului Justiţiei a explicat că principalul scop al unei pedepse cu suspendare sub supraveghere este reintegrarea persoanei în familie şi în societate.
„Evenimentul face parte dintr-o serie de şapte conferinţe regionale, organizate de Ministerul Justiţiei şi de Direcţia Naţională de Probaţiune, pe care o coordonez, în legătură cu parteneriatul încheiat între Guvernul României şi partenerul elveţian, care finanţează o parte din activităţi. Tema conferinţei de se referă la atelierele de muncă în folosul comunităţii, este vorba despre acele obligaţii pe care le pot institui judecătorii, atunci când pronunţă o hotărâre de condamnare cu suspendarea sau cu amânarea executării pedepsei. În acest situaţii, persoanele supravegheate vin în supravegherea consilierilor de probaţiune, care funcţionează în instituţii organizate la nivelul tuturor judeţelor. Este foarte importantă munca consilierului de probaţiune, în condiţiile în care toată supravegherea, pe perioada până la care este considerată executată pedeapsa, consilierul de probaţiune este cel care supraveghează comportamentul persoanei şi scopul acestei supravegheri este acela de a încerca să-şi îndeplinească, pe de o parte, obligaţiile din hotărârea penală, iar pe de altă parte, persoana respectivă să fie redată societăţii, reintegrată atât în familie, cât şi în societate”, a declarat Mariana Moţ.
În cadrul proiectului este prevăzută a se derula o campanie de informare privind rolul muncii neremunerate în folosul comunității, obiectivele acesteia privind: familiarizarea cu regimul juridic al muncii neremunerate în folosul comunității ca obligație impusă unei persoane condamnate pentru săvârșirea unei infracțiuni; prezentarea unor exemple de activități care pot fi desfășurate în contextul executării obligației de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității; prezentarea tipurilor de instituții publice și private în cadrul cărora se poate efectua o astfel de obligație și a condițiilor necesare a fi îndeplinite pentru punerea în aplicare a acestei obligații; furnizarea de materiale informative și de promovare a muncii în folosul comunității; exemplificarea aspectelor vizate de munca în folosul comunității prin intermediul unui film cu caracter informativ; creșterea gradului de informare/conștientizare în rândul reprezentanților din cadrul instituțiilor publice locale, a ONG-urilor, fundațiilor sau asociațiilor în cadrul cărora se poate executa obligația de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității, precum și ai instanțelor, sistemului de probațiune și comunităților locale.
„Mesajul acestor conferinţe judeţene, după cum se poate vedea din lista de participanţi, este acela de a încerca să mediatizăm, pe de o parte, beneficiile acestui sistem de probaţiune, care este unul modern, adoptat de multe ţări europene, dar şi din lume, care nu este atât de cunoscut în rândul populaţiei, iar pe de altă parte, acela de a avea o mai bună colaborare cu diferitele instituţii, organizaţii, ONG-uri, care participă sau pot participa la îndeplinirea acestor programe”, a mai declarat Marian Moţ.
