Nicolae Trocan sau Nae cum îl alintau prietenii a fost executat de comunişti în anul 1953, după ce, timp de 6 ani, s-a opus cu arma în mână instalării ciumei roşii în localităţile din Podişul Mehedinţiului. Nae a fost condamnat la moarte la vârsta de 32 de ani şi nici în ziua de astăzi nu se ştie unde a fost îngropat. Acum, faptele lui Nae arată că a fost un erou al neamului însă autorităţile timpului de atunci l-au considerat şi tratat ca pe un bandit şi un terorist.
La Arhivele Naţionale din Drobeta Turnu Severin stă mărturie declaraţia dată de Nae Trocan, după ce a fost prins de Securitate, ataşată la dosarul 119/1949/F3/F6. Este, de fapt, crezul de viaţă şi de luptă al eroului: „Subsemnatul Nicolae M. Trocan, cu domiciliul în trecut, în comuna Zegujani, judeţul Mehedinţi, astăzi nestabil în judeţul Gorj, fiind major, conştient de urmările ce vor decurge şi în deplinătatea facultăţilor mintale, declar: sunt anticomunist, sunt pentru credinţa în Dumnezeu, Ţară şi Neam – monarhie – până-n măduva oaselor. Declar că am fost român, sunt român şi vreau să mor român, că sunt împotriva tuturor străinilor, fie de orice neam ar fi, care prin dictat doresc să pună sistemele lor sociale, politice şi culturale în dauna poporului nostru, a originilor noastre, a obiceiurilor noastre. Şi mai pe scurt, sunt trup şi suflet din trupul ţării mele. Aceasta-mi este declaraţia pe care o semnez. (ss indescifrabil, Nicolae Trocan, 19.06.1952)… Vă rog să ataşaţi scrisoarea cât şi declaraţiile mele în original, dacă se poate, dosarului meu de la Curtea Marţială Craiova. Am această satisfacţie, domnule şef, că oricare ar fi rezultatul cu mine, am ajutat şi eu, fie chiar cu o pietricică, la clădirea edificiului România democrată. În înţelesul adevărat al cuvântului meu de mâine, fie ca generaţiile viitoare să ia pildă de sacrificiile noastre, de beneficiile noastre, de care sunt şi mai mândru”
Nae nu suporta comuniştii
Nicolae Trocan s-a născut la data de 17 martie 1923, în satul mehedinţean Peşteana, în apropiere de Zegujani, mai precis pe celebrul plai al Cloşanilor. Vlăstar al unei renumite familii boiereşti din Valea Motrului, Nae este al treilea din cei cinci copii ai lui Mihai şi Polina Trocan. Astăzi, poate doar sora cea mică a eroului, Maria şi nepoata Lelia Trocan, profesor universitar în Craiova, mai sunt în viaţă. Restul, în cea mai mare parte, s-au stins de-a lungul timpului, hăituiţi de fosta poliţie politică comunistă. Singura lor vină, ca de altfel şi a lui Nae Trocan, a fost aceea că au refuzat să accepte subjugarea României de către ciuma roşie adusă de la Moscova. Nae a copilărit, împreună cu fraţii surorile sale într-o zonă feerică de la marginea pădurii de lângă apa Peşteana, unde familia Trocan deţinea un conac impresionant înconjurat de zeci de hectare de teren. Mihai Trocan, tatăl lui Nae era fratele fostului prefect de Mehedinţi, Gheorghiţă Trocan. Duşman declarat al comunismului, Nae Trocan a fost vânat şi hăituit, mai abitir decât un animal de pradă de către plutoane întregi de miliţieni şi securişti, mai bine de 6 ani. Împreună cu tineri la fel de curajoşi ca şi el, Nae Trocan a luptat cu arma în mână împotriva comuniştilor. Cu mare greutate, după altercaţii sângeroase şi numai după ce a fost trădat mişeleşte, Nae Trocan a fost prins şi judecat de comunişti, după care a fost condamnat la moarte. Nici în ziua de astăzi nu se ştie cu siguranţă dacă a fost sau nu executat, pentru că sora sa, Maria Trocan, care trăia în Craiova, avea informaţii contradictorii. Faptele lui Nae arată că a fost un erou al neamului însă autorităţile timpului l-au considerat un bandit şi un terorist. Conacul lor a fost ras de pe suprafaţa pământului de comunişti, locul cu pricina fiind acum teren arabil, fără niciun fel de urmă a trecutului istoric.
„Pe aici a trecut Nae Trocan”
Hăituit aproape 6 ani, la fel ca un animal de pradă de cetele de miliţieni şi securişti, Nae Trocan scăpa de fiecare dată de sub încercuire. Pentru prinderea lui Nae, autorităţile vremii au eliberat din puşcărie un vestit infractor, numit Alimănescu, care în fruntea unui pluton impresionant pleacă în urmărirea luptătorului anticomunist. La început, securitatea nu ştia cum arată Nae Trocan, până când, un prieten bun din copilărie, Radu Nadu l-a trădat predând urmăritorilor o fotografie. Nu se ştie de unde fusese sustrasă fotografia, deoarece în 1948, familia a distrus toate albumele foto în care apărea Nae, tocmai pentru a-l ajuta. Cu toate poterile pe urma lui, Nae umbla deghizat, ziua în amiaza mare, fără teamă. Ajungea chiar şi pe la Severin, unde trăgea la câte un restaurant, mânca şi nu uita să lase sub farfurie, scris pe un şerveţel, un mesaj care inspira teamă comuniştilor : „PE AICI A TRECUT NAE TROCAN”.
Şi-a eliberat mama, arestată de comunişti
În 1944, Nicolae Trocan era paraşutist în Flotila 1 de paraşutişti Pantelimon, Bucureşti. Familia sa din Mehedinţi, care mai târziu va fi deportată în Bărăgan pentru că erau „moşieri”, intră în conflict cu Iulian Ciuciu, istructor de partid sau pretor, cum se spunea, la Broşteni. În 1947 mama este arestată politic , iar Nae nu suportă şi o eliberează cu forţa. Autorităţile îl somează să predea arma, dar refuză şi se refugiază în păduri alături de Nicu Vulcănescu, vărul său din Şovarna. Pentru o perioadă, cei doi se ascund în casa lui Victor Popescu de la marginea pădurii Zegujani, unde li se alătură chiar şi fratele acestuia, Sever Popescu. Sunt denunţaţi de un notar, casa este încercuită, iar în lupta sângeroasă care urmează, Sever Popescu moare împuşcat. Nae şi Nicu fug în pădurile din Ohaba, apoi la Ilovăţ, în casa familiei Copilu. Miliţia îi găseşte şi aici, iar în confruntarea de acolo , un miliţian este ucis, iar altul rănit.
100.000 lei preţ pe capul lui Nae
Deşi cei doi fug mai departe în satul Noapteşa, sunt urmăriţi de trupele care împânzesc zona. Oamenii din sate îi ajută cu alimente şi îmbrăcăminte, deşi, mai târziu, toţi cei care avuseseră legătură cu ei sunt bătuţi, schingiuiţi şi exterminaţi în închisorile comuniste. În lupta de la Malu, lângă Noapteşa, Nicu Vulcănescu este ucis. Rămas singur, Nae Trocan se retrage spre Şovarna, în casa familiei Ursoniu. Casa este însă încercuită de trupe de miliţie şi securitate, iar Nae Trocan scapă doar după ce îl împuşcă pe comandantul plutonului. Fiica lui Ursoniu este spânzurată în pădure, ca pildă pentru toţi cei ce-l vor mai ajuta pe „bandit”, crimă care ulterior avea să-i fie pusă în cârcă tot lui Nae Trocan. Pe capul lui Nae Trocan se pune un premiu colosal pentru acele vremuri, 100.000 lei. Este prins în 1952, în casa prietenului său Aurel Albu, din comuna Cătune, sat Valea Perilor, după ce fusese vândut de învăţătorul Boulescu. Este condamnat la moarte de Tribunalul Militar Craiova.
Sora lui Nae e nelămurită
Din neamul Trocanilor mai trăia doar sora mai mică a lui Nae, doctoriţa pensionară Maria Trocan. Multă vreme, într-o casă dărăpănată de pe strada Matei Vasilescu din Turnu Severin, bătrâna plângea cu lacrimi amare nedreptatea făcută familiei sale dar mai ales pe eroul îngropat poate fără cruce şi mort fără lumânare. Sătulă de tristeţe şi singurătate, dar şi de amintiri, femeia a vândut casa şi s-a mutat la Craiova, aproape de nepoata sa Lelia. De-a lungul timpului Maria Trocan a adresat peste 100 de memorii tuturor autorităţilor statului chiar şi Curţii Europene. O adresă a Ministerului de Interne i-a comunicat că Nae Trocan a fost executat prin împuşcare la 20 iulie 1953, în timp ce o alta a anunţat-o că ar fi fugit în străinătate. Totodată, prin 1991, femeia este înştiinţată că cineva l-ar fi văzut pe Nae undeva pe lângă Bucureşti. Maria pleacă în căutarea lui, dar fără sorţi de izbândă. Despre fratele ei dispărut a apărut pe timpul comuniştilor cartea „Piraţii în acţiune”, scrisă de milițianul Ion Bodunescu, fost comandant al Securităţii Mehedinţi. Autorul îl descrie, sub pseudonimul de Nae Taflan, pe marele erou, ca pe un bandit terorist şi chiar aduce un omagiu trupelor de Securitate care l-au hăituit. Cartea de propagandă comunistă care denaturează istoria are ca motto următorul text: „Doresc ca această carte să constituie un modest omagiu adus lucrătorilor de Securitate, care, cu sprijinul cetăţenilor, au lichidat cu ani în urmă un grup terorist şi de spionaj deosebit de periculos”.
