Conacul „Buzescu-Darvari” din Strejeştii de Sus, o bijuterie arhitectonică a secolului al XIX-a, a ajuns într-o stare avansată de degradare. Conacul a fost construit la jumătatea secolului al XIX-lea, aici poposind deseori Elena și Mihail Darvari. „În iunie 1883, Ioan Darvaris vinde Alexandrinei Darvaris partea sa din moşia Strejeşti (a VI-a parte) «căzută mie moştenire de la reposata Elena Darvaris, mumă-mea»”, scrie „Memoria Oltului”. Conacul și moșia ajung la descendenții familiei de boieri și sunt locuite până în 1948.
În timpul comunismului, a devenit sediu al CAP-ului şi mai târziu al grădiniţei din Strejeşti. Degradarea clădirii a început după prăbuşirea regimului comunist. Până să fie retrocedat în 2011, conacul a fost vandalizat de hoţi.
Moştenitorii familiei Darvari n-au reuşit să reabiliteze imobilul de patrimoniu de care au mai rămas doar zidurile. În 2011, conacul „Buzescu-Darvari” s-a aflat pe lista întocmită de Direcţia pentru Cultură şi Patrimoniul Naţional Olt cu monumentele istorice propuse pentru reabilitare prin Planul Naţional de Restaurare (PNR). Din nefericire, oficialii de la Ministerul Culturii şi Patrimoniului nu au alocat bani pentru reabilitarea clădirii.
Potrivit reprezentanţilor autorităţilor din comuna Strejeşti, familia a obţinut înapoi de la comunişti între domeniul „Buzescu-Darvari” de peste nouă hectare.
„Conacul este în proprietatea moştenitorilor, dar nu mai e nimic de el. Sunt doar nişte ziduri. Au încercat ei să facă ceva, un proiect, să-l reabiliteze cu fonduri obţinute prin Direcţia pentru Cultură şi Patrimoniu, dar n-au reuşit şi au renunţat. Acolo mai sunt nouă hectare şi ceva de teren, tot în proprietatea lor”, a declarat viceprimarul comunei Strejeşti, Ion Daviduică.
Dragoş Andreescu, coordonatorul proiectului „Monumentalist”, care fotografiază şi documentează clădirile monument-istoric din toată regiunea, spune că starea de degradare a conacului „Buzescu-Darvari” s-a accentuat după anul 2000. „Până aproape de anul 2000 conacul era încă întreg, însă din păcate a ajuns în starea în care este. În faţă era o mare prispă, dar din păcate aceasta a dispărut şi sătenii au început să ia din cărămizi. Acum se intră direct în beci, la etaj nu se mai poate. Nu mai există etaj, doar zidurile exterioare”, a declarat el.
Potrivit documentării realizate de Dragoş Andreescu, conacul avea peste 20 de camere, fiind amplasat în mijlocul domeniului, boierul putând vedea tot ce se întâmplă pe proprietatea sa. „Era un conac imens iar boierul avea vedere către toată zona. Nu-mi vine să cred în ce stare a ajuns. Există poze cu acest conac, atunci când încă era întreg, când încă avea acoperiş şi era superb. Cred că avea peste 20 de camere. A fost folosit ca sediu CAP de către comunişti, iar după ’90 a fost abandonat, probabil, iar oamenii şi-au luat ce au dorit din el. Este păcat că pierdem un astfel de monument, dar asta este”, a mai declarat Dragoş Andreescu.
Ultimul descendent pe linie masculină al Buzeștilor, Constantin Buzescu, s-a stins în 1833 la Strejești, în casa în care a și trăit. El a ctitorit, pe la 1733, biserica din sat, cu minunate elemente arhitecturale și decorative preluate din stilul brâncovenesc.
Însurat cu Ecaterina Vlădăianu, au avut două fiice: Aristia, căsătorită cu Șerban Grădișteanu, și Elena, căsătorită cu Mihail Darvari, fiul doctorului Constantin Darvaris, venit în ţară pe la începutul secolului al XIX-lea şi având însărcinări în vremea ciumei lui Caragea.
Familia Darvari continuă familia Buzescu, construind la Strejeștii de Sus o biserică, cu decorații în stucatură și un conac, cel ale căror ruine rezistă cu încăpățânare.
