sâmbătă, noiembrie 23, 2024

Ultima ora

Sport

– Laszlo Borbely, prezent la Craiova pentru Seminarul „Împreună pentru dezvoltarea durabilă”

Proiect pentru ca Guvernul să ia „decizii mai înțelepte”

Fără sărăcie, foamete zero, sănătate și bunăstare, educație de calitate, orașe și comunități durabile, industrie, inovație și infrastructură, acestea sunt o parte dintre obiectivele Agendei 2030, un proiect conceput în 2015, la summit-ul ONU de la New York, pe linia dezvoltării durabile. Despre toate aceste lucruri au aflat și autoritățile județene, locale, șefi de instituții din Regiunea S-V Oltenia în cadrul unui seminar susținut la Craiova de către consilierul de stat și coordonator al Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă, Laszlo Borbely.

Potrivit lui Borbely, această structură funcționează din primăvara anului trecut. La ora actuală, prioritar este să se treacă la implementarea Agendei 2030, proiect adoptat în anul 2015, în cadrul lucrărilor summit-ului ONU.

Policlinica Buna Vestire Craiova

Îmi face deosebită plăcere să fiu din nou la Craiova. Trebuie să fiți mândri că sunteți de aici pentru că am văzut un top al marilor orașe din țară și Craiova ocupă un onorant loc patru. S-a luat în calcul câți bani s-au absorbit, cât s-a schimbat orașul în ultimii zece ani, deci eu cred că este un loc onorant și consider că trebuie să vă propuneți să fiți primii pe țară. Oltenii vor să fie primii și este bine. Legat de seminar, vreau să încep a vă spune că noi am înființat, în mai 2017, un Departament de Dezvoltare Durabilă în cadrul Guvernului României. Astfel, în România avem, pentru prima oară, un departament de coordonare a ceea ce înseamnă implementarea Agendei 2030. Aceasta din urmă a fost adopatată de ONU în 2015 și pentru prima oară cuantifică ceea ce ar trebui să facă o societate să gândească durabil pentru generațiile viitoare”, a menționat Borbely.

Se asigură cadrul instituțional „pentru decizii înțelepte”

Agenda 2030 include un set de 17 obiective majore. De asemenea, prin indicatorii de care dispun, cei din Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă au în plan o revizuire a Strategiei de Dezvoltare a României din 2008. Pentru reușita proiectului se dorește înființarea unor nuclee în cadrul instituțiilor, inclusiv în cadrul primăriilor, unde să lucreze oameni pregătiți în domeniul dezvoltării durabile.

Sunt 17 obiective și un plan de acțiune pentru viitorii 15 ani care asigură funcționarea unei societăți. Ne-am propus, prin indicatorii pe care îi avem, în primul rând să revizuim Strategia de Dezvoltare a României din 2008. Aceea a fost bună dar trebuie adaptată la condițiile actuale. Finalizăm acest lucru până în aprilie 2018. De asemenea, trebuie să avem un raport în care să precizăm ce am făcut în ultimii zece ani și, cel mai important, ce dorim să facem până în 2030 pe linia dezvoltării durabile. În cadrul acestui proiect, Departamentul nostru are rol de coordonator și eu sper ca peste un an să avem nuclee la diferite instituții și o să avem posibilitatea să dăm materia pentru Guvern să fie luate decizii mai înțelepte. Două dintre domeniile cele mai importante sunt educația și sănătatea, dar la fel de important este și domeniul infrastructurii. Trebuie să vedem ce putem face mai mult pentru dezvoltare. Noi asigurăm cadrul instituțional și eu sper ca decidenții politici să țină cont de acest concept”, a mai spus Laszlo Borbely.

Este un concept pe care îl putem regăsi în fiecare activitate”

Prezent la eveniment, președintele Consiliului Județean Dolj, Ion Prioteasa, a punctat importanța domeniului dezvoltări durabile, considerându-l un concept generos.

Departamentul răspunde de o problemă foarte importantă, respectiv dezvoltarea durabilă. Vorbim despre un concept foarte generos și care trebuie pus în operă conform rezoluțiilor ONU până în anul 2030. Este un concept pe care îl putem regăsi în fiecare activitate pe care o desfășurăm fie la serviciu, fie în timpul vieții noastre cotidiene. A fost o întâlnire importantă la Craiova, fiind prezenți la acest seminar președinți de consilii județene din Oltenia, primari de mari municipii, oamenii din mediul de afaceri, tocmai pentru a primi informații noi despre acest concept”, a precizat Prioteasa.

Incluziune socială și protecția mediului

Și prefectul județului Dolj, Narcis Purcărescu, consideră ca fiind extrem de important ca toți factorii implicați în derularea acestei strategii să-i acorde atenția necesară.

Actuala strategie naţională pentru dezvoltare durabilă se bazează pe modelul de dezvoltare conform căruia creşterea economică pe termen lung trebuie însoţită de incluziune socială şi protecţie a mediului. În planul politicilor publice, aceasta înseamnă promovarea bunei guvernări, concretizată prin evaluări de impact ale instrumentelor folosite şi consultarea pe scară largă a tuturor factorilor implicaţi, ceea ce se întâmplă astăzi. Integrarea celor 17 obiective de dezvoltare durabilă aşa cum au fost agreate în cadrul summitului Organizaţiei Naţiunilor Unite din septembrie 2015 prin revizuirea strategiei naţionale de dezvoltare durabilă reprezintă un demers concret căruia i se circumscrie şi prezentul eveniment”, a declarat prefectul județului Dolj.

Semne bune din teritoriu

Reprezentanții consiliilor județene din Regiunea S-V Oltenia dar și cei ai instituțiilor din această zonă par a fi puși pe treabă și chiar foarte încrezători în această strategie. De personal pregătit în acest sens nimeni nu duce lipsă, cel puțin la nivel declarativ, semn că lucrurile vor intra pe un făgaș normal.

Aceste întâlniri sunt benefice întrucât strategia de dezvoltare durabilă, așa cum a fost elaborată în anul 2008, nu mai corespunde din punct de vedere al obiectivelor cu realitățile prezentului și de aceea cred că este oportun să modificăm aceste obiective, să stabilim niște indicatori foarte clari astfel încât să ne ajute în munca noastră de zi cu zi. Avem personal care să asigure implentarea unui asemenae proiect”, a spus Daniela Lungu, șef Serviciu Dezvoltare Regională din cadrul Consiliului Județean Olt.

Solicitare la Ministerul Muncii pentru meseria de expert pe dezvoltare durabilă

Întrucât în România nu există, în prezent, meseria de expert pe dezvoltare durabilă, reprezentanții Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă au cerut Ministerului Muncii ca aceasta să fie inclusă pe lista de meserii, după cum a anunțat Laszlo Borbely. La rândul lor, edilii și șefii deconcentratelor trebuie să găsească în rândul angajaților, persoane care să se ocupe de acest domeniu. Rămâne de văzut dacă se vor putea face și angajări în acest sens, mai ales acolo unde deja primăriile sau instituțiile se confruntă cu deficit de personal sau chiar cu lipsa acestuia în domenii deja existente.

Problema Kozlodui, expusă în cadrul seminarului

Prezent la seminar, președintele Acțiunii pentru Renașterea Craiovei (ARC), av. Lucian Bernd Săuleanu, a transmis un mesaj privind importanța asumării, de către autoritățile române, a responsabilității în legătură cu riscurile asociate obiectivelor nucleare de la Kozlodui în context transfrontalier, riscuri la care sunt expuse zeci de comunități din regiunea sudică a României, inclusiv Craiova.

Cum unul dintre obiectivele-cheie ale Strategiei UE pentru Dezvoltare Durabilă, fundament al Strategiei Naționale a României în domeniu, îl reprezintă protecția mediului, este absolut necesar să ne aplecăm atenția asupra riscurilor implicate de Kozlodui. Nu putem neglija acest subiect, este o problemă-cheie, am putea spune că este călcâiul lui Ahile al Olteniei. (…) Domnul consilier de stat Borbely a spus că principiul fundamental al dezvoltării durabile e să ne construim viața și societatea fără a afecta generațiile viitoare. Kozlodui e responsabilitatea noastră, a tuturor. E nevoie de o stabilire a priorităților, e nevoie de un răspuns coerent din partea autorităților. Solicităm transparență, comunicare deschisă din partea autorităților pe acest subiect, solicităm informarea comunității despre această problemă. Mi-aș dori să nu am dreptate, însă datele și aspectele juridice îmi spun că lucrurile nu sunt în regulă”, a afirmat Lucian Săuleanu, președintele ARC.

Laszlo Borbely, consilier de stat și coordonator al Departamentului de Dezvoltare Durabilă din cadrul Secretariatului General al Guvernului, a precizat, ca urmare a intervențiilor reprezentanților Platformei Civice anti-Kozlodui: „Sunt de acord că trebuie stabilite priorități și vă asigur că și eu mi-aș dori să se renunțe la centralele nucleare. Am înțeles mesajul dumneavoastră și voi ține legătura cu autoritățile pentru a vedea în ce stadiu ne aflăm.”

La rândul său, președintele Consiliului Județean Dolj, Ion Prioteasa, a răspuns că este necesar ca autoritățile să fie mai active în această privință și că problema obiectivelor nucleare de la Kozlodui este, într-adevăr, de maximă importanță pentru regiune.

Cele mai recente proiecte în derulare la Kozlodui, la numai 4 kilometri de granița cu România, sunt megadepozitul pentru deșeuri radioactive, cu o capacitate de 350.000 tone, pentru care lucrările au demarat la sfârșitul lunii august 2017 și extinderea duratei de exploatare a reactoarelor 5 și 6, aflate deja în funcțiune de 30 de ani, transmit reprezentanții Platformei Civice anti-Kozlodui, adăugând că pentru acest din urmă proiect, autoritățile bulgare nu au considerat necesară analiza de impact asupra mediului (EIA), menționând că este puțin probabil ca efectul negativ asupra mediului și populației să fie semnificativ.

Politica