După încercarea eşuată, din urmă cu mai bine de doi ani, pentru declanşarea unui referendum ce viza stoparea construirii unui depozit de deşeuri nucleare la Radiana şi prelungirea cu circa 30 ani a celor două reactoare aflate în funcţiune la Kozlodui, mai multe asociaţii aduc din nou în discuţie această problemă.
Alianţă anti-Kozlodui la Craiova
În urma unei întâlniri a președintelui Acțiunii pentru Renașterea Craiovei (ARC), Lucian Bernd Săuleanu, cu Luminița Simoiu și Anca Ciortan, din partea Asociației Civice pentru Viață, Carla Stoica, din partea Asociației Pro Democrația și Lucian Zuleanu, din partea Asociației C.R.O.N.O, au fost puse bazele unei platforme civice cu scopul de a combate riscurile pe care le prezintă Centrala Nucleară de la Kozlodui prin semnarea unui protocol de colaborare pe acest subiect, au anunţat reprezentanţii ARC.
„Cele patru ONG-uri partenere reiau demersurile pentru închiderea centralei. Un prim pas este readucerea în atenția autorităților a proiectului de referendum local, iar în acest sens vom solicita Consiliului Local includerea în proiectul de buget pentru anul 2018 a fondurilor necesare. Ne propunem să desfășurăm în 2018 o campanie amplă de informare a craiovenilor despre acest pericol nuclear, care este mai aproape de noi ca niciodată. Centrala de la Kozlodui a cărei construire a început în 1974 este pe graniță, la 60 de km de Craiova. Statul bulgar a decis în noiembrie 2017 prelungirea duratei de exploatare a unuia dintre reactoarele centralei nucleare cu încă 10 ani.
Ceea ce nu știu doljenii este că de curând a fost demarată construirea megadepozitului de 350.000 de tone deșeuri nucleare, iar Kozlodui va deveni groapa de deșeuri radioactive a Europei. Craiovenii sunt expuși unui risc pe care nu îl putem trece cu vederea. Sunt în joc sănătatea și viața noastră și a copiilor noștri. De prea mult timp autoritățile refuză să recunoască pericolul pe care îl reprezintă această centrală”, se arată într-un comunicat de presă al Acţiunii pentru Renaşterea Craiovei.
Membrii alianţei anti-Kozlodui îndeamnă societatea civilă să li se alăture în acest proiect.
Craiovenii se opun. Degeaba
În iunie 2016, în cadrul unei dezbateri organizate la Craiova pe această temă, Olguţa Vasilescu a anunţat că locuitorii oraşului sunt împotriva construirii depozitului de deşeuri nucleare, municipalitatea realizând un sondaj de opinie în acest sens.
“Ca urmare a acestui sondaj de opinie, poziţia oficială a municipalităţii Craiova este că ne opunem categoric ca acest depozit de deşeuri radioactive să fie construit la o distanţă atât de mică de oraşul nostru. Pe parcursul anului trecut, sub egida Instituţiei Prefectului am avut o întâlnire cu toate instituţiile abilitate să răspundă în cazul unui accident nuclear. Concluzia a fost clară: nu suntem pregătiţi să facem faţă unei astfel de provocări, nici ISU, nici spitalele din Dolj. Am consultat, de asemenea, un avocat de drept internaţional pe problema mediului şi am stabilit să ne luăm toate măsurile necesare pentru a ne opune acestei construcţii”, a precizat declarat atunci Lia Olguţa Vasilescu, la acea vreme primar al oraşului.
La dezbaterea menţionată, reprezentantul Ministerului Mediului bulgar a ajuns la aproape două ore după începerea evenimentului.
În 2015, o organizaţie neguvernamentală din Craiova a strâns semnături pentru a organiza un referendum pe această temă. Craiovenii ar fi urmat să spună dacă sunt sau nu de acord cu construirea depozitului de deşeuri radioactive de la Radiana şi a noului reactor nuclear de la Kozlodui. Organizarea referendumului nu a fost aprobată de autoritatea locală pe motiv că nu ar fi avut valoare juridică.
Conform Planului de Analiză şi Acoperire a Riscurilor pentru municipiul Craiova, sudul judeţului Dolj, inclusiv municipiul reşedinţă de judeţ ar putea fi afectate de un accident nuclear major la centrala de la Kozlodui.
„În cazul unui accident nuclear, în mediu se pot elibera şi dispersa produşi de fisiune sub formă gazoasă, lichidă sau solidă. Produşii radioactivi gazoşi şi sub formă de aerosoli se pot răspândi pe o suprafaţă mare, astfel încât în cazul unui accident nuclear major se pot depăşi nivelurile de intervenţie asociate măsurilor de protecţie. Produşii radioactivi lichizi şi solizi, cu activităţi specifice mari şi arie de răspândire mică, pot ajunge în fluviul DUNĂREA, contaminând folosinţele de apă din aval şi în mod deosebit pânza de apă a sistemului de irigaţii Sadova – Corabia amplasată la sud de localitatea Dăbuleni”, se precizează în documentul menționat.
16 comune din judeţ, expuse riscului
În cadrul unei alte dezbateri organizată, anterior, pe această temă, reprezentanţii Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Dolj afirmau că 16 comune din judeţ sunt expuse riscului.
„Pentru centrala nucleară de la Kozlodui sunt stabilite trei zone de protecţie, prima zonă, cea de 3 km, este aşa-numita zonă de excludere în care nu este permisă niciun fel de activitate, în care orice activitate care s-ar întâmpla în mod normal sau în caz de accident este sub strictul control al autorităţilor, această zonă nu atinge teritoriul României. A doua zonă de protecţie este zona de planificare a măsurilor urgente de protecţie a populaţiei. În cazul în care se întâmplă un accident, se pun în aplicare măsurile de protecţie pentru această zonă. Această zonă de 30 km atinge teritoriul României, 16 comune, sunt incluse în această zonă, Măceşu, până la Valea Stanciului, Dăbuleni, cuprinde şi puţin din judeţul Olt. Următoarea zonă este de protecţie pe termen lung-stabilită arbitrar, 100 km. Craiova se află în al treilea cerc. Toate aceste zone 3-30-100 km sunt orientative, un accident în situaţia în care el s-a produs nu cunoaşte limite. Nu ai de unde să ştii care va fi dezvoltarea lui pe măsură ce acest accident evoluează în dinamica lui. În planul de protecţie şi intervenţie pe care îl avem la nivelul judeţului sunt stabilite măsuri, mijloace şi forţe de intervenţie, pe urgenţe cine intervine în primă instanţă, dacă situaţia evoluează aducem forţe şi din alte părţi”, a spus Bogdan Vlăduţoiu, ofiţer specialist ISU Dolj.
Obiectivele nucleare care cresc riscul pentru aceste zone se referă la construirea unui nou reactor de mare putere cca. 1.200 MW, construirea unui megadepozit – 350.000 tone de deşeuri radioactive în perimetrul localităţii Radiana, Kozlodui, la aproximativ 4 km faţă de graniţa de sud a României şi aproape 50 km faţă de Craiova.
În toamna anului trecut, europalibera.org anunţa că la Kozlodui începe construirea unui depozit național pentru deșeuri radioactive de mică intensitate, cu fonduri europene, prima etapă a investiţiei fiind evaluată la 71,8 milioane de euro. Depozitul este destinat deșeurilor de la blocurile oprite 1-4 și din activitatea unor capacități noi. Conform sursei citate, în acest depozit nu va fi stocat combustibil nuclear folosit care, ca și până acum, va fi transportat și prelucrat în Rusia.
Deșeurile de intensitate mică și mijlocie vor fi securizate și depuse în cuburi din beton armat care vor fi stocate în tranșee, iar capacitatea depozitului – 138 200 m.c., va fi suficientă pentru funcționarea centralei Kozlodui timp de 60 de ani, mai nota europalibera.org.
Totodată, sursa citată preciza că investiția face parte, împreună cu închiderea primelor patru reactoare de 440 de MW ale centralei, din angajamentul Bulgariei prilejuit de aderarea la Uniunea Europeană și are la bază o hotârăre a Consiliului de miniștri din 2005.
Centrala Nuclear Electrică KOZLODUI este amplasată pe teritoriul Bulgariei, pe malul drept al fluviului Dunărea la aproximativ 3 km sud-vest de confluenţa râului Jiu cu fluviul Dunărea (graniţa românească) şi la aproximativ 13 km vest-sud-vest de localitatea Bechet, judeţul Dolj.
Centrala operează cu un număr de 6 reactoare având o putere totală de 3.538 MW. Toate unităţile operează reactoare de tip PWR (Pressurized Water Reactor) astfel: patru reactoare tip VVER-440 model V230, neanvelopate, cu o putere de 440 MW(e) fiecare: unităţile 1÷4; două reactoare tip VVER-1000, anvelopate, cu o putere de 1.000 MW(e) fiecare: unităţile 5 şi 6.
