Un ONG înfiinţat de mai mulţi tineri din Slatina a reuşit să obţină o finanţare nerambursabilă de la municipalitatea slătineană, în valoare de 90.000 lei, pentru implementarea unui proiect prin care cel puţin 100 de slătineni să fie învăţaţi cum să acceseze fonduri europene. Reprezentanţii asociaţiei spun că cel mai mare obstacol care trebuie depăşit este reprezentat de birocraţia exagerată.
Asociaţia Tinerilor Slătineni îşi propune ca, în cadrul proiectului „Afaceri cu fonduri europene nerambursabile pentru slătineni, în 2017”, să consilieze un număr de cel puțin 100 de persoane din Slatina, în ceea ce privește beneficiarii eligibili, sumele care vor putea fi atrase și de asemenea tipurile de afaceri care vor putea fi finanțate cu acești bani europeni.
Antreprenorii din România vor putea obține fonduri europene nerambursabile din cel puțin opt linii de finanțare destinate micilor afaceri în anul 2017.
Adrian Bîţică, reprezentantul Asociaţiei, spune că ideea pentru a implementa un astfel de proiect a venit în urma consultării unei statistici reci. La nivelul municipiului Slatina, în perioada 2010 – 2016 au fost accesate fonduri în valoare de 613.804.564,4 lei din care doar aproximativ 16% din acești bani au fost accesați de micii întreprinzători sau persoane fizice care au dorit înființarea unei afaceri. Aceste date, spune el, scot în evidență o lipsă de informare a posibilității de finanțare prin fonduri nerambursabile și în același timp de o lipsă acută a instruirii modului în care se pot accesa aceste fonduri.
„Este vorba despre un proiect pe care Asociaţia Tinerilor Slătineni l-a depus la Primăria Slatina, desfăşurându-se în parteneriat cu municipalitatea care ne asigură şi finanţarea. Proiectul se numeşte «Afaceri cu fonduri europene pentru tinerii slătineni în 2017». În cadrul acestui proiect, căutăm să informăm şi să conştientizăm asupra valorii accesării fondurilor europene de către slătineni. Această idee a venit în urma unei analize pe care am făcut-o în perioada 2010-2016 şi am constatat că doar 16% din fondurile care au fost accesate, din regiune, au fost fonduri de care s-au bucurat micile afaceri, restul de fonduri au mers către firmele mari. Este o concluzie destul de simplă care se poate trage din această statistică şi anume faptul că, la nivelul Slatinei, există puţine informaţii legate de importanţa accesării fondurilor europene şi de cele mai multe ori slătinenii duc lipsă de informaţie”, a declarat Bîţică.
Reprezentanţii Asociaţiei speră să consilieze cel puţin 100 de slătineni, grupul ţintă al proiectului fiind persoanele din categoriile sociale defavorizate, şomerii, dar mai ales micii antreprenori.
„Proiectul se va derula pe o perioadă de trei luni, fiind în continuarea celui de anul trecut, pe care asociaţia l-a desfăşurat, tot în parteneriat cu primăria, dar şi cu DGASPC şi AJOFM. În primul rând, vom trimite scrisori de înştiinţare către cei care au participat la cursurile de antreprenoriat din proiectul trecut. Vom avea 10 grupe de seminarii, în care vom vorbi atât de părţile pozitive, cât şi despre cele mai puţin pozitive, în ceea ce înseamnă accesarea fondurilor europene şi metoda de abordare, de scriere şi de implementare a acestor proiecte. Avem ca ţintă persoanele defavorizate, persoanele care nu au un loc de muncă şi, de asemenea, persoanele care au o afacere în dezvoltare sau care vor să-şi creeze una nouă, pentru viitor”, a mai afirmat Adrian Bîţică.
Consultant în cadrul proiectului, Cosmin Deaconescu, speră ca publicitatea de care a beneficiat programul guvernamental Start-Up Nation să-i determine pe români să-şi dorească să depună proiecte pentru accesarea de fonduri europene.
„În cadrul acestui proiect, vom aduce la cunoştinţa tuturor celor dornici să-şi întemeieze sau să-şi dezvolte o afacere, modul în care pot aborda fondurile europene. Vom prezenta, efectiv, axele respective, axele de dezvoltare, pe cele de start-up – Start-Up Nation a fost destul de cunoscut şi sunt sigur că oamenii vor deveni din ce în ce mai curioşi despre această modalitate de finanţare. Vrem să avem oameni interesaţi să le împărtăşim expertiza noastră”, a declarat Deaconescu.
El admite că birocraţia excesivă este încă un factor descurajator pentru cei care vor să ia fonduri europene.
„Ca peste tot în România, cel mai greu este cu partea de birocraţie. Acesta este unul din lucrurile pe care îi vom învăţa: să fie extrem de răbdători şi să ia ca atare fiecare informaţie în parte. Sunt multe hârtii de făcut, este adevărat, dar la final este un rezultat mult dorit”, a mai afirmat Cosmin Deaconescu.
