An de an, pe 15 ianuarie, românii sărbătoresc ziua în care s-a născut poetul Mihai Eminescu, supranumit ”Luceafărul poeziei româneşti”. Poetul s-a născut la data de 15 ianuarie 1850, la Botoşani, fiind al şaptelea copil al căminarului Gheorghe Eminovici şi al Ralucăi. Copiii familiei Eminovici sunt numeroşi: Șerban, Nicolae, Gheorghe, Ruxandra, Ilie, Maria, Mihail, Aglaia, Harieta, Matei, Vasile.
Trei dintre copii – Ruxandra, Maria şi Vasile – mor la vârste fragede, iar ceilalți, cu excepția lui Matei, mor tineri şi, în câteva cazuri, alienați mintal.
Mihai Eminescu este al şaptelea dintre cei unsprezece şi provine dintr-o familie de ţărani români din nordul Moldovei. Eminescu şi-a petrecut copilăria la Botoşani şi Ipoteşti, în casa părintească, perioadă evocată cu adâncă nostalgie în poezia de mai târziu (“Fiind băiet…” sau “O, rămâi”).
Anul 1866 este anul primelor manifestări literare ale lui Eminescu. După moartea profesorului de limba română, Aron Pumnul, elevii scot o broşură “Lăcrămioarele învăţăceilor gimnazişti”, în care apare şi poezia “La mormântul lui Aron Pumnul” semnată Eminescu, pe atunci Eminovici.
A studiat la Viena între 1869 şi 1872 şi a urmat ca „auditor extraordinar” Facultatea de Filozofie şi Drept. La Viena o cunoaşte pe Veronica Micle, femeie care şi-a pus amprenta asupra sa, aşa cum însuşi Eminescu a recunoscut de nenumărate ori în scrisorile şi poeziile sale.
Printre cele mai cunoscute poezii ale sale putem aminti „Somnoroase păsărele”, „Floare albastră”, „Luceafărul”, „Scrisoarea I” „Scrisoarea II”, „Scrisoarea III”, „Lacul”, „Revedere” sau „Pe lângă plopii fără soţ”, “ Odă în metru antic”, dar cu siguranţă mai există şi alte poezii care au rămas în memoria iubitorilor de poezie.
La data de 15 iunie 1889, Mihai Eminescu se stinge din viaţă.
Post mortem, el a fost socotit de criticii literari drept cea mai importantă voce poetică din literatura noastră, devenind astfel poetul naţional al României.
Ziua de 15 ianuarie este una importantă pentru poporul român, mai ales că, din 2010, această zi a fost declarată Ziua Culturii Naţionale
Evenimente în memoria lui Mihai Eminescu
Duminică, Ziua Culturii Naţionale, a fost marcată de Muzeul Olteniei Craiova, prin oferirea de circuite de vizitare, în regim de gratuitate, a tuturor expoziţiilor permanente şi temporare, existente în cele trei locaţii expoziţionale deţinute (str. Madona Dudu nr. 14, str. Popa Şapcă nr. 8, str. Matei Basarab nr. 14). Astfel, între orele 9.00 şi 17.00, cei interesați, au putut vizita expoziţiile permanente ale secţiilor componente (Secţia de Istorie-Arheologie – „Redescoperă Istoria”, „Oltenia Preistorică”, Secţia de Etnografie – „Facerea pâinii”, „Ritmurile vieţii”, Secţia de Ştiinţele Naturii -„Condiţiile fizico-geografice şi ecosistemele Olteniei”, „Oltenia-Terra fossilis”, „Expoziția Universul şi Sistemul nostru solar”.
Tot duminică, doljenii au fost invitați să descopere şi bogatul patrimoniu deţinut de instituţie şi valorificat de către specialiştii muzeului în cadrul expoziţiilor temporare: „Ineditul din colecţiile Secţiei de Ştiinţele Naturii” (Secţia de Ştiinţele Naturii) , „Medalii rare din colecţiile Muzeului Olteniei” (Secţia de Istorie-Arheologie), „Sărbătorile Primăverii în Oltenia” (Secţia de Etnografie).
De asemenea, în Sala expoziţională „Ştefan Ciuceanu”, craiovenii au putut admira lucrările expuse în cadrul Salonului Internaţional de Caricatură „Ştefan Petrescu Găină”.
Cu prilejul celebrării zilei de naştere a marelui poet, publicul craiovean a putut vizita şi Muzeul de Artă Craiova. Astfel, vizitatorii au putut vedea colecţia de artă românească (lucrări de Ion Țuculescu, Nicolae Grigorescu, Nicolae Tonitza, Ștefan Luchian ş.a.) şi Cabinetul Brâncuşi, în care sunt expuse şase opere ale artistului: „Sărutul”,„Domnişoara Pogany”, „Vitellius”, „Orgoliu”, „Cap de copil” şi „Tors”, cărora li se alătură un scaun colţar – datând din perioada în care Brâncuşi era elev la Școala de Artă şi Meserii din Craiova, şi „Ecorşeu” – aparţinând perioadei studenţiei la Academia de Arte Frumoase din Bucureşti.
De asemenea, deschisă în această perioadă este şi expoziţia de sculptură „Hipercarne”, cuprinzând lucrări realizate de Virgilius Moldovan – artist de origine română, din 1986 stabilit la Viena, în Austria. Expoziţia a fost vernisată pe 20 octombrie 2016 şi cuprinde lucrări de mari dimensiuni – figuri şi trupuri umane supradimensionate.
Numeroase programe speciale au avut loc în întreaga ţară, dar şi în străinătate, în reţeaua Institutului Cultural Român.
