Jurnalul Olteniei vă prezintă, astăzi, cea de-a doua parte a interviului acordat de către viceprimarul Craiovei, Mihail Genoiu, la final de an. Acesta a trecut în revistă proiectele realizate din bugetul propriu al Craiovei, explicând de ce au existat schimbări la unele dintre ele şi care vor fi planurile pentru ele, pe viitor. Viceprimarul a anunţat, printre altele, că din anul 2017 se va intra şi pe reabilitarea terenurilor şcolilor din municipiu, dar şi că va fi continuată achiziţia de autobuze Solaris, pe acordul-cadru încheiat de Primăria Craiova pentru cele 50 de autobuze.
Vorbind despre investiţii din bugetul local, un rol important pentru zona George Enescu – Craioviţa l-a jucat casetarea canalului Corniţoiu, lucrare recepţionată în acest an. Există planuri pentru casetarea altor canale?
Nimeni nu a crezut că problema canalului Corniţoiu se va rezolva, problema mirosului din zonă. A fost şi un act de curaj, pentru că ştiam foarte bine că pe un tronson dintre cele trei este un teren privat, care fusese retrocedat cu ani în urmă. Am luat hotărârea de a expropria, era un proiect de utilitate publică şi chiar la ora asta s-a eliminat orice urmă de miros din zona respectivă. Pentru anul viitor, luăm în calcul şi o să începem partea de studii de fezabilitate şi proiectare plus execuţie pentru canalul Carpen. Și acesta este un focar de infecţie, unul cu foarte multe gunoaie, nu îşi mai atinge scopul lui dar nici nu poate fi eliminat. Am avut discuţii, Compania de Apă a venit deja cu câteva soluţii prin care el poate fi casetat, dar nu neapărat în sensul canalului de pe Râului, care este un canal folosibil şi prin care mereu circulă apă menajeră. Acesta, fiind unul pentru apă pluvială, poate fi casetat cu o conductă şi, după aceea, transformat într-un carosabil. Canalul Carpen este unul dintre obiectivele noastre pentru 2017. În afară de Corniţoiu, o altă realizare este stadionul. Acesta va fi finalizat în 2017, dar nu îl putem uita. În ceea ce priveşte stadionul cel mic, acesta se află în faza de reproiectare. Dacă nu mă înşel, deja a fost atribuită lucrarea. El va suporta nişte modificări, se va trece de la gradul V la gradul III pentru a fi folosit şi în competiţiile internaţionale. Modificările nu erau foarte mari şi era păcat să nu obţinem acest lucru.
Acum, el va fi strict de atletism.
Va fi strict de atletism. În momentul în care el a fost gândit, au existat două motive: unul, că era demolat un stadion cu o pistă de atletism, iar obligaţia este să construieşti încă una şi am hotărât că vom face un stadion cu o pistă de atletism şi cu un teren de antrenament. Între timp, s-au realizat cele două terenuri de la cantonament şi a dispărut necesitarea terenului de antrenament. Și, atunci, a apărut această posibilitate de a transforma acest stadion, care înseamnă ceva mai mult pe parte de dotări. Gazonul nu putea fi folosit decât pentru antrenamentul fotbaliştilor. Acum va putea cuprinde acele compartimentări care sunt pentru aruncarea suliţei, a ciocanului, chiar şi aruncarea greutăţii. Vor mai exista, în plus, o sală de încălzire şi o pistă de încălzire atât pentru vremea bună, cât şi pentru cea mai rece, urmând ca, după ce se termină această proiectare, să facem o nouă procedură de execuţie pentru restul de lucrări care rămân de executat, asta în condiţiile în care constructorul actual îşi va finaliza toate lucrările pe care le-a contractat la vremea respectivă, pe parte de structură. Aceasta se va duce până la capăt.
Când vorbim despre realizări – sau aproape realizări din bugetul local – nu putem uita de spitalul municipal, şi nici despre secţiile reabilitate ale spitalelor din subordinea municipalităţii.
Secţiile spitalelor noastre, ale municipalităţii, sunt reabilitate şi arată într-un mod deosebit. Ai încredere să intri în ele, nimeni nu mai are ceva de comentat la condiţiile din spitalele primăriei, iar spitalul municipal este cea mai mare realizare a Craiovei, exceptând stadionul, care este o investiţie a Companiei Naţionale de Investiţii şi nu a municipalităţii. Spitalul este o mare realizare pentru că e printre puţinele spitale noi realizate în România după anii 1990. Am folosit, pe de o parte, acel schelet din vecinătatea Spitalului de Boli Infecţioase, care stătea de ani întregi, arăta groaznic, îmbătrânea şi urâţea oraşul, iar la ora asta avantajul este dublu: că am scăpat de urâţenia respectivă şi că s-a ridicat acest spital, care a avut şansa unui constructor foarte serios. Timpul în care s-a lucrat a fost foarte scurt. Am fost, săptămâna trecută, cu doamna primar, în vizită, prin spital, şi vreau să vă spun că sunt saloane în toate cele patru pavilioane în care a început deja să se monteze aparatura. Spitalul este o mare realizare şi va fi o ridicare a standardului medical în Craiova, iar asta cred că ne dorim cu toţii. Toţi cetăţenii îşi doresc, pe lângă toate celelalte lucruri, ca atunci când, Doamne fereşte, au o problemă, să aibă asigurat un cadru normal în spitale. Oricum, investiţiile pe această linie se vor face în continuare. Să nu uităm că, la Spitalul „Filantropia”, există un studiu de fezabilitate la care s-a mai făcut referire acum câtva timp, pe care nu ne-am permis să îl realizăm la vremea respectivă. El va fi pus, uşor-uşor, în aplicare, pe module, pentru că aşa este conceput, şi va fi vorba despre clădiri noi. Avem în vedere ca, atunci când această clădire modulată va fi gata, să mutăm înapoi cele patru secţii ale Spitalului „Filantropia” care vor fi în Spitalul Municipal, pentru ca Spitalul Municipal să rămână, totuşi, la Spitalul de Boli Infecţioase, pentru că este nevoie de ea.
Cum stăm la nivel de infrastructură, la momentul actual, şi ce planuri există pentru 2017?
În privinţa infrastructurii, s-au făcut nişte paşi foarte mari, dacă ne referim la investiţii, la străzile care nu fuseseră niciodată reabilitate. A început investiţia cu Aleea IV Șimnic, care arată foarte bine, strada Bucovăţ, pentru prima dată în istoria ei când a fost asfaltată, şi este o cale de acces extraordinar de uşoară. Dacă pleci de la Parcul Tineretului, ajungi foarte repede în zona centrală, la Biserica „Madona”. Altfel, ocoleai pe bd. Știrbei Vodă şi dura mai mult. Este o scurtare fantastică a ieşirii din Craiova. Mai avem strada Coşuna, care a fost corelată şi cu Water Park-ul, dar şi faptul că era într-o stare deplorabilă, acolo riscai să rămâi cu maşina în gropile care se creaseră şi, bineînţeles, va da o posibilitate de acces la Water Park, alta decât intrarea din Parcul Tineretului. Lista continuă cu străzile Parângului, Codlea, Crinului. La ultimele două nu s-a realizat recepţia, dar ele sunt făcute. Urmează, în continuare, în 2017, destul de multe străzi. Nu pot să o amintesc decât pe cea mai importantă, strada Henry Ford, una dintre cele cu care se va începe în primăvara lui 2017, venind şi în întâmpinarea solicitării Ford faţă de sistematizarea din zona aceea, a parcărilor, a staţiilor de autobuz, de tramvai. Ne vom orienta mult mai mult pe străzile din periferie, care reprezintă probleme foarte mari la ora aceasta, bineînţeles, cu condiţia să aibă finalizate lucrările de apă şi canal. Unele sunt deja licitate, lipseşte doar emiterea ordinului de începere a lucrărilor, şi vom continua cu licitarea altora, în special în zona de periferie. În partea de reparaţii de străzi, dintr-un total de 849 de străzi, câte sunt în Craiova, 373 au asfalt pe ele. Este mult de lucru ca să ajungem la 100%, dar sunt străzi care arată foarte bine după reparaţii. Aş vrea să încep cu bd. Romanescu, str. Sfinţii Apostoli, nu mai vorbesc despre cartiere întregi, Craioviţa, Valea Roşie. Ca arie de acoperire a unei investiţii, chiar dacă vorbim despre reparaţii, s-au făcut cei mai mari paşi. Sunt multe lucruri care mai sunt de făcut, dar oraşul arată senzaţional, cel puţin din acest punct de vedere, al străzilor, al asfaltului. Să nu uităm şi de spaţiile verzi, atât cantitativ, dar mai ales calitativ. Calitatea spaţiilor verzi este cea mai bună. Grădina Botanică este cea mai importantă, iar toată vara a reprezentat un punct de atracţie şi un refugiu pentru toţi craiovenii, mai ales că Parcul „Romanescu” a fost în lucru.
Ce se întâmplă cu infrastructura şcolilor?
În privinţa şcolilor am făcut, din nou, foarte multe lucrări. Încercăm, pentru anul 2017, să atacăm partea de curţi a şcolilor, iar asta o vom face nu neapărat pe acordul-cadru de asfaltare, pentru că acordul-cadru pentru reparaţii de şcoli are şi el o astfel de componentă. Curţile de la şcoli, terenurile de sport din şcoli vor trebui să intre într-o fază de modernizare. În privinţa şcolilor, obiectivul principal este demararea reabilitării Colegiului Naţional „Carol I” şi a Operei Române Craiova. Proiectul a rămas în stadiul de atribuire a proiectului şi de execuţie. În această perioadă se lucrează la caietul de sarcini pentru proiectare şi execuţie, se vor scoate împreună. Studiul de fezabilitate este finalizat şi, la un moment dat, s-a făcut la cel mai înalt nivel, sperând noi că vor veni fondurile europene şi că vom putea acoperi această lucrare. Când au venit zvonurile despre fondurile europene, s-a spus că liceele nu mai sunt cuprinse, decât cele tehnice. Pe axa aceasta, a picat proiectul. A rămas varianta cu axa pentru monumente istorice. Acolo, a trebuit să modificăm studiul de fezabilitate pentru că monumentele istorice erau doar până la valoarea maximă de 5 milioane de euro. Am modificat studiul de fezabilitate, am renunţat la multe lucruri, am prevăzut ceea ce era foarte important, în speţă consolidarea, ca, în final, să ne trezim că doar monumentele istorice cu destinaţia de clădiri destinate culturii, ca vizitare, cum ar fi muzeele, sunt eligibile. A picat şi această variantă. Acum ne întoarcem înapoi, să luăm varianta completă şi să ne axăm pe bugetul local. În această categorie intră şi cele două clădiri ale Primăriei Craiova, Hotel Palas şi clădirea municipalităţii, care au proiectele făcute, şi cu care am procedat la fel.
Sunt bani suficienţi pentru aceste proiecte?
Încercăm să îi împărţim. Niciunul dintre acestea nu este un proiect care să se încheie într-un an. Toate se vor înşira pe parcursul a cel puţin doi ani, şi atunci, vor fi bani, mai ales că noi scăpăm de greutăţi mari, de cofinanţarea proiectelor europene. Știm bine că în 2016 le-am cofinanţat întru totul. Revin la aceaste proiecte pe fonduri europene, unde am spus că şi părţile de depăşire a termenelor de execuţie, penalităţile, se vor solicita constructorilor, mai puţin la Parcul „Romanescu”, unde aşa a fost asumat termenul de la bun început. Probabil că va urma un şir de confruntări, de procese în sensul acesta, însă noi ne vom duce crucea până la capăt şi spunem clar că vina nu este a noastră, iar acolo unde constructorii au fost neserioşi şi nu au putut să se încadreze, trebuie să îşi asume aceste probleme care au fost.
Știm că RAT SRL vrea să cumpere mai multe autobuze şi tramvaie pe fonduri europene, însă se aşteaptă ghidurile.
Ca să spunem aşa, grosul la proiectele europene îl reprezintă aceste autobuze şi tramvaie, investiţii pe transportul public, unde ne-am propus să luăm şi autobuze, şi tramvaie. Tramvaiele sunt o necesitate pentru că acelea vechi nu pot să reziste atâta timp. De aceea au şi apărut discuţii şi comentarii în privinţa noilor peroane ale tramvaiului, pentru că varianta nouă de tramvaie nu mai prevede peron. Aşa cum ştim din ţările occidentale, tramvaiul vine la nivel, nu te mai sui pe ceva, pe vreo treaptă. Podeaua este la nivelul solului şi, atunci, peroanele pe care acum încercam să le extindem, ele vor dispărea absolut de tot. Probabil că o să apară o zonă de protecţie a persoanelor, dar o să o prevedem la vremea respectivă. Mai avem ceva prevăzut vizavi de staţia de încărcare de la tramvai, modernizarea şi automatizarea ei, şi modernizarea a unei alte părţi din calea de rulare, care nu a fost prinsă în proiectul acesta care s-a încheiat. În mod cert, Zona Metropolitană împreună cu Agenţia pentru Dezvoltare Regională are pregătită strategia de dezvoltare, pe care în mod special nu am vrut să o introducem în şedinţa din luna decembrie, fiind una cu multă încărcătură din toate punctele de vedere. Vom scoate această strategie undeva în luna ianuarie, pentru ca lumea să aibă timp să o analizeze. Această strategie stă la baza oricărui proiect, pentru că nu pot fi accesate fonduri europene dacă nu există această strategie de dezvoltare, care vine şi împlineşte partea de transport.
Dacă nu vor apărea la timp ghidurile, se va continua achiziţionarea de autobuze pe acordul-cadru, cel cu Solaris?
Indiferent că apar sau nu, numărul de autobuze pe care noi vom putea să îl luăm pe fonduri europene – pentru că sunt limitate sumele, nu mai sunt ca la prima axă de proiecte europene – nu sunt suficiente. Autobuze vor fi luate în continuare, pentru că tot parcul trebuie înnoit, avem străzi bune, facem în continuare străzi asfaltate, o să intrăm în periferie şi, de fapt, viitorul este al acestui transport în comun. Noi avem o gândire vizavi de strada Al.I. Cuza. Atunci când am lucrat la strategia de dezvoltare, se punea şi problema unui transport public şi în zona Al.I. Cuza. Noi, atunci, am privit-o cam reticent. Și aşa este aglomerată zona, mai băgăm şi un autobuz. Oricum, strada este una care trebuie modernizată, arată rău şi contrastează neplăcut cu Centrul Istoric. Să nu uităm că, în marile capitale, prin centru, trece un tramvai silenţios, nici nu îl auzi, de multe ori are şi o melodie ca să nu cumva să te calce din neatenţie. Scopul lui este foarte clar: să asigure circulaţia în zona pietonală, centrală, aglomerată, eliminând maşinile private, particulare, care înnebunesc şi aglomerează centrul. Or, o chestiune din asta va trebui să luăm şi noi în calcul. Ceea ce vedem că apare în lumea civilizată, trebuie să apară şi la noi, mai devreme sau mai târziu. Este prevăzută şi în gândirea noastră o astfel de construcţie.
Știm că se dorea extinderea din bani europeni a Centrului Istoric, dar acest lucru nu se va putea realiza din fonduri nerambursabile. Doamna primar spunea că se va continua, totuşi, cu schimbări, înspre Parcul „Romanescu” şi în zona Pieţei Vechi.
Cele două lucruri pe care le vom ataca în 2017 sunt Al.I. Cuza, aşa cum v-am spus, şi zona Pieţei Vechi, care va fi gândită în acest sens.
Aţi lansat discuţii cu proprietarii de acolo? Avem Hanul Puţureanu care e monument istoric şi arată foarte urât.
La ora aceasta, identificăm care sunt clădirile noastre, care sunt ale proprietarilor, sunt unele încurcate, unde există proprietari pe clădiri, dar nu au niciun fel de formă pe teren, şi va trebui să găsim o soluţie pentru ei. Îl vom chema, vom discuta şi vom găsi soluţii pentru fiecare. Oricum, zona nu trebuie să se cramponeze în nimic, ea trebuie să crească, să evolueze, pentru că s-a văzut cât de benefic este pentru toată lumea care are proprietăţi în zona respectivă şi, mai ales, pentru turism. În fond, pe noi asta ne interesează foarte mult, ca Bănia să devină un oraş atractiv, unul care să aibă un eveniment. Să nu vă închipuţi că stadionul va rămâne numai pentru meciurile Universităţii Craiova. Efectiv, să fie evenimente dese acolo, să se întâmple ceva acolo. Polivalenta a început să intre deja într-un ritm din acesta, chiar dacă au mai fost sincope, unele care, poate, nu li se datorează celor de la Sala Polivalentă. Dar toate se învaţă şi trebuie să existe în permanenţă un eveniment, ceva care trebuie să te atragă în Craiova.
În ce stadiu se află bugetul pentru anul 2017 şi care sunt schimbările majore pe capitole?
Nu sunt schimbări majore, o mare parte din ele le-am spus. Se lucrează la el, este deja creionat, aşteptăm să îl prezentăm doamnei primar ca să îl vadă şi dumneaei în forma mai detaliată. Va trebui să intrăm la nivel de amănunt şi să îl schiţăm pentru forma finală. Să sperăm că vom avea cât mai repede un guvern care să ne dea posibilitatea să intrăm cu buget din prima parte a anului. O întârziere este foarte grea pentru noi. Gândiţi-vă că nu putem să ţinem nicio licitaţie pentru nicio investiţie dacă nu există buget aprobat. Noi putem să mergem din inerţie în 2017, dar pe contractele aflate în derulare, pe reparaţii, pe acorduri-cadru. În schimb, pe investiţii, pe tot ceea ce am spus că vrem să facem nou, nu putem să ţinem nicio licitaţie până nu avem bugetul, iar bugetul local este legat de cel al ţării.