Reformele din domeniul învăţământului au fost preocuparea autorităţilor pe parcursul anului 2016. Legea salarizării unitare, durata timpului alocat de elevi pentru efectuarea temelor, concursul pentru directorii de şcoli, decontarea navetei elevilor sau examenul de definitivat, sunt câteva dintre problemele majore cu care s-au confruntat sindicaliştii şi liderii din educaţie pe parcursul acestui an.
“Peste câteva zile sau, cel târziu, la începutul anului următor, vom avea un guvern nou şi de acolo alte speranţe şi alte lucruri care se vor lega de ceea ce urmează să se întâmple peste tot şi în special în învăţământ. Ce am dorit noi, în 2016, în primele luni, odată cu guvernul tehnocrat, care a fost instalat în noiembrie 2015, să avem o lege a salarizării despre care tot s-a vorbit că a fost făcută, iar acum, în 2016, aveam speranţa, că un guvern tehnocrat, de profesionişti, vor da şi vor face o astfel de lege. Deziluzia noastră a fost aşteptată pentru că ceea ce am dorit noi nu s-a întâmplat, fostul ministru, Costea, a constatat că nu se poate face o lege a salarizării unitare dacă şi anvelopa salarială pentru aceste salarii nu este alta decât cea proiectată iniţial şi în consecinţă, doamna şi-a dat demisia. Dacă tot vorbim despre această lege a salarizării, pentru că acum ea este amânată şi pentru guvernul care va veni, aşteptările noastre sunt maxime şi nimeni nu poate să–şi imagineze că pe o nouă lege a salarizării retribuţiile vor stagna sau ele vor creşte foarte puţin pentru că avem domenii din bugetar, cel puţin al nostru, în care salariile sunt foarte mici. Practic, această creştere cu 15%, care se va întâmpla cu 1 ianuarie, nu va rezolva problema de fond din învăţământ pentru că un salariu care este mic, de 1300 lei net, ajustat cu 15%, înseamnă tot nimic. Salariile trebuie să fie altele, astfel încât elevii foarte buni să dorească să vină către meseria de profesori. În condiţiile în care aceste salarii sunt în continuare modice, niciunul din absolvenţii foarte buni de liceu nu îmbrăţişează cariera de dascăl. Dacă legea salarizării nu a fost făcută, ni s-a spus că vor face o Ordonanţă 20 care va corecta toate salariile din sistemul bugetar şi prin faptul că o parte din bugetari mergeau către instanţă să îndrepte nişte situaţii de-a dreptul hilare. Ordonanţa aceasta, fără să fie consultate sindicatele, a fost dată în grabă şi a avut foarte multe erori. Noi nu am dorit această Ordonanţă 20 pentru că ea a fost o păcăleală pentru angajaţii din învăţământ, dar şi din alte sectoare din buget. Au avut de câştigat angajaţii din sănătate, din administraţia publică centrală. Acolo au fost nişte corecţii consistente, atât pentru persoanalul medical mediu, cât şi pentru doctori, fie primari, fie specialişti şi pentru toate categoriile de astfel de personal din sănătate, iar administraţia publică centrală a avut de profitat pentru că s-a mers pe vreo 80% din salariile Secretariatului General al Guvernului. Pentru restul, au fost nişte corecţii pe care, în luna septembrie, când am luat salariile, nici nu le-am observat pe fluturaşul respectiv”, a spus Constantin Lungulescu, preşedintele Federaţiei Spiru Haret.
Unele reformele au stârnit aprecieri, dar şi proteste. Una dintre nemulţumiri a reprezentat-o Ordonanţa 20, care a declanşat un marş în capitala ţării.
“Am făcut un marş la Bucureşti pe 1 iunie, participarea a fost destul de numeroasă, cred că a fost cel mai serios marş care s-a făcut în ultimii ani, în jur de 12-15.000 de persoane, dar cu toate acestea nu s-a întâmplat nimic, ordonanţa şi-a produs efectele. Mai mult, personalul didactic auxiliar, secretare şi contabili care, în jur de 3.000 de persoane, au de suferit prin pierderi salariale cuprinse îmtre 200 şi 800 de lei, ceea ce este inadmisibil. Am corectat prin şedinţa de Guvern de săptămâna trecută această
chestiune, iar cei care au avut pierderile salariale pe lunile august-noiembrie, să se revină la salariile din luna iulie, însă, deocamdată, nu am văzut ordonanţa în Monitorul Oficial. Astăzi este ultima şedinţă de guvern”, a mai spus liderul de sindicat.
O modificare a legislaţiei a avut loc şi prin emiterea unui ordin al ministrului Mircea Dumitru. Acesta a hotărât scurtarea duratei timpului alocat de elevi pentru efectuarea temelor.
“Ministerul Educaţiei, pe picior de plecare, luna aceasta, a dat acel ordin de ministru în ceea ce privesc temele pentru elevi, atât în învăţământul primar cât şi în gimnaziu. Nu ştiu dacă era o necesitate lucrul acesta, cred că cel mai important era ca ei să facă nişte programe de curricule aerisite şi în afară de asta, decidenţii politici, să modifice cumva legea educaţiei, astfel încât sintagma aceea că “statul poate finanţa şcoala după şcoală” să nu mai fie “poate finanţa” ci să finanţeze şcoala după şcoală. Dacă am face şcoala după şcoală, am avea nişte programe aerisite, atunci multe chestiuni le-am face, fie în clasă, fie la şcoala după şcoală şi nu ar mai fi fost nevoie de acest ordin. Avem o nemulţumire pentru că încâ nu am făcut curricule pentru clasele V-VIII, avem nişte planuri cadru care au fost destul de comentate. Comentariile sunt dintr-o parte a societăţii civile şi anume că ele nu aduc nimic bun pentru elevi, adică avem tot ore multe, nu avem discipline integrate, eu recunosc că este un adevăr din acest punct de vedere, însă, a face discipline integrate noi, fără să avem resursa umană care să le facă, iarăşi este o problemă”, a precizat Constantin Lungulescu.
Concursul pentru directorii de şcoli, a iscat un adevărat scandal. Metodologia, bibliografia sau probele de concurs, au fost principalele motive de dispută.
“Personal i-am explicat domnului ministru că acest concurs a fost organizat într-o pripă nejustificată, că metodologia a fost publicată foarte târziu, ceea ce nu îmi explic de ce. Suntem într-o situaţie aberantă, în 70 de localităţi din ţară, printre care şi două în judeţul Dolj, concursul nu s-a putut desfăşura, dat fiind faptul că autoritatea publică locală nu a delegat reprezentanţi în Comisia de Concurs. Metodologia putea să prevadă următorul aspect: dacă după două convocări succesive, autoritatea publică locală dintr-o anumită localitate nu-şi delegă reprezentanţi, Comisia Judeţeană poate să delege alţi reprezentanţi din alte localităţi pentru ca acest concurs să se deruleze. Bibliografia a fost îndoielnică, trebuia adusă din timp la cunoştinţă ca oamenii să–şi procure materiale, să stea să studieze. Chestionarele au fost cu multe semne de întrebare, după aceea, şi probele erau de contestat şi anume nu ştiu dacă era nevoie de CV. Este inadmisibil ca la proba a treia, care se numeşte interviu, să fie de fapt monolog. Se puteau pune întrebări. Este inadmisibil ca la proba de chestionar, de grilă, să nu avem întrebări din legislaţie. Adică, am pornit de la premiza că toţi candidaţii la funcţia de director, ştiu foarte bine legislaţia, ceea ce nu prea cred”, a adăugat Constantin Lungulescu.
De asemenea, decontarea navetei elevilor, a fost o altă măsură adoptată pe parcursul anului.
“S-a stabilit o formulă pentru plata navetei elevilor care fac naveta şi vin în oraşe de la o distanţă de până la 50 km. Este stabilit prin ordin de ministru ca aceşti transportatori să facă abonamentele exact cum este în hotărârea de guvern privind aceste costuri, astfel încât să nu avem preţuri diferite pentru aceeaşi distanţă”, a precizat preşedintele Federaţiei Spiru Haret.
De curând a fost stabilit şi faptul că profesorii pot susţine examenul de definitivat de mai mult de trei ori, însă, în schimbul unei taxe.
“Definitivatul poate fi dat de mai mult de trei ori. Până acum aveai dreptul să dai definitivatul de trei ori, după aceea, aveai o problemă, nu mai puteai să ai un contract pe o perioadă nedeterminată. Acum, îţi dă voie de trei ori, fără să plăteşti acest examen naţional, după care îţi faci stagiul şi te poţi înscrie, cu plată, să-l dai de mai multe ori. Părerile sunt împărţite pentru că unii spun că este inadmisibil ca un om, să dea de patru, cinci ori un astfel de examen, dar şi cei care au picat acest examen au creat o presiune şi doresc să facă acest lucru. Totuşi, eu cred că este o măsură bună pentru că, oricum, s-a împins nota minimă, este opt şi nota aceasta minimă se ia destul de greu”, a mai spus Constantin Lungulescu.
