Peste 114 piese de patrimoniu tradiţional provenind din 30 de instituţii muzeale, religioase sau colecţii particulare din ţară au putut fi admirate, marţi, de craioveni în spaţiul expoziţional al Muzeului Olteniei din Craiova. Expoziţia a fost realizată cu scopul de a evidenţia valoarea artefactelor româneşti, dar şi valoarea muncii restauratorilor, fără de care existenţa acestor obiecte nu ar fi posibilă.
„Laboratorul de Restaurare şi Conservare din cadrul Muzeului Olteniei are deja o tradiţie la nivelul Craiovei, să organizeze la sfârşit de toamnă, în perioada 20-23 septembrie, Salonul naţional de restaurare românesc. Pe lângă această manifestare tradiţională şi de mare anvergură la nivel naţional, alături de salon, se desfăşura şi conferinţa internaţională MATCONS. Din păcate, din motive obiective, care nu ţin de organizatori, această conferinţă nu a mai avut loc şi astfel vernisăm, astăzi, expoziţia temporară Gala restaurării româneşti 2016. Este un eveniment unic la nivel de Craiova pentru că astăzi, la această expoziţie se reunesc peste 114 lucrări din aproape 30 de muzee, instituţii religioase şi colecţii particulare din ţară. Aşadar, la Craiova, există o elită a restaurării romnâneşti care astăzi expune în spaţiul expoziţional de la Sala Ciuceanu a Muzeului Olteniei această minunată expoziţie. Elita restauratorilor este ermetică, adică să ajungi şi să ceri un loc în această elită a restauratorilor înseamnă foarte multă muncă, să doreşti să ajungi în acest sistem al restauratorilor şi să primeşti legitimitate la nivel naţional dar şi internaţional înseamnă să fi extraordinar de bun. Ceea ce a reuşit Laboratorul de Restaurare şi Conservare din Muzeul Olteniei este exact acest lucru. A intrat în elita restauratorilor din ţară, fiind recunoscut la nivel naţional şi internaţional ca centru de referinţă al restaurării” a declarat Carmen Păun, şefa departamentului de marketing şi comunicare al Muzeului Olteniei.
În cadrul expoziţiei, curioşii au putut admira obiecte variate, specifice restaurării ceramicii, sticlei sau alabastrului, lemnului, metalului dar şi hârtiei. Astfel, printre obiectele expuse s-au numărat vase de lut din perioada dacică şi romană, lăzi de zestre, icoane şi ornamente împărăteşti, cartea veche religioasă „ Istoria Sfântă a Lumii”, pantofi vechi cu broderie, dar şi costume preoţeşti.
„Este singura expoziţie în care putem să vedem cum arată piesa în momentul expoziţiei, ceea ce vedem de fiecare dată când păşim pragul unui muzeu, dar putem vedea în imaginile care rulează cum arăta, de fapt, piesa în momentul în care a intrat în laboratorul de restaurare. Munca restauratorului este comparată destul de des cu cea a medicului doar că, obligatoriu, la noi, operaţia trebuie să reuşească. Totul porneşte de la a afla totul despre acea piesă, despre obiectul pe care trebuie să-l restaurezi, atât starea lui din acel moment, dar suntem obligaţi să lucrăm cum se lucra pe vremea realizării acelui obiect, trebuie să aflăm toate amănuntele despre istoricul lui şi se crează în felul acesta o relaţie deosebită. Munca noastră este dedicată salvării obiectului, presupune foarte multă migală, cunoştiinţe din foarte multe domenii”, a spus Simona Gheorghe, expert restaurator al Laboratorului de Restaurare.
