Laboratorul de Restaurare și Conservare, din cadrul Muzeului Olteniei Craiova, în parteneriat cu Reţeaua Naţională a Muzeelor din România (RNMR) şi Comitetul Naţional Român al ICOM (The International Council of Museum), având sprijinul Consiliului Județean Dolj, organizează marţi, 20.09.2016, ora 11.00, la sediul Secţiei de Istorie-Arheologie, Sala “Ştefan Ciuceanu”, vernisajul expoziţiei temporare “Salonul Naţional de Restaurare 2016 – Gala Restaurării Româneşti”.
În spaţiul expoziţional al Muzeului Olteniei Craiova se vor reuni într-o formulă de exprimare culturală complexă, peste 114 piese de patrimoniu naţional, provenind din 25 de instituţii muzeale, religioase sau colecţii particulare din ţară – Muzeul Naţional de Istorie a României Bucureşti, Muzeul Naţional al Literaturii Române Bucureşti, Complexul Naţional “Astra” Sibiu, Muzeul Naţional Brukenthal Sibiu, Muzeul de Artă Craiova, Muzeul Olteniei Craiova, Muzeul de Istorie a Moldovei Iaşi, Muzeul de Artă Iaşi, Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Braşov, Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă Zalău, Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva, Muzeul de Etnografie Braşov, Muzeul de Istorie “Paul Păltănea” Galaţi, Muzeul Viticulturii şi Pomiculturii Goleşti, Institutul de Cercetări Eco-Muzeale “Gavrilă Simion” Tulcea, Arhiepiscopia Ortodoxă Română Alba-Iulia, Arhiepiscopia Ortodoxă Română Sibiu, Muzeul Parohiei Răşinari Sibiu etc.
Gândită şi realizată de către restauratorii craioveni cu scopul declarat de a satisface gustul de frumos deopotrivă al publicului avizat cât şi al vizitatorilor de toate vârstele, expoziţia temporară “Salonul Naţional de Restaurare 2016 – Gala Restaurării Româneşti” constituie o incursiune valorică de identitate naţională, cultură şi civilizaţie românească, în vastul patrimoniu naţional, ce trebuie descifrată în dublă cheie: transfer către generaţiile viitoare a bunurilor de patrimoniu mobile, dar şi valorizare a muncii restauratorilor şi conservatorilor fără de care supravieţuirea colecţiilor muzeale nu ar fi posibilă.
Obiecte variate specifice restaurării ceramicii, sticlei sau alabastrului (ceramică specifică neoliticului – Cultura “Cucuteni”, bronzului – Cultura “Gârla Mare”, vase de lut din perioada dacică şi romană, statuete de alabastru, datate sec. XVII), lemnului (lăzi de zestre, icoane/ornamente împărăteşti – datate 1832, 1850), metalului (brăţări dacice de bronz, aparat de proiecţie cinematografică – sec. XX, săbii, ceasuri de perete cu mecanism – datate sec XVII, icoane cu ferecături, apa), hărtiei (carte veche religioasă– “Istoria Sfântă a Lumii”, datată la 1677, manuscrise de la 1852, 1856), picturii (tablouri datate sec. XVII, icoane pe lemn, epitaf – 1838), textilelor (pantofi de epocă cu broderie, 1750, ştergare de paradă – 1786, costume preoţeşti), vor combina în spaţiul expoziţional, într-un mod complex şi inedit, mărturii/artefacte ale valorilor culturale româneşti cu eleganţa şi distincţia profesională a muncii de conservator.
Modalităţile interactive uzitate în prezentarea obiectelor restaurate, alături de diversitatea mare de expuneri de genuri şi stiluri cromatice, redau expoziţiei temporare atmosfera unui mic muzeu al restaurării patrimoniului naţional, tocmai pentru a ilustra valoarea artefactelor româneşti, în toată dinamica lor istorică şi valorică (patrimonial vorbind), dar şi a recunoaşte importanţa profesiei de restaurator, specialişti care fac ca milioanelor de valori ale civilizaţiei umane să li se asigure perenitatea.
Salonul Naţional de Restaurare şi Conservare aduce în faţa publicului piese valoroase din patrimoniul cultural românesc mobil, restaurate în perioada 2015-2016, prin uzitarea celor mai noi tehnici şi materiale pentru investigare/conservare/restaurare în domeniile ceramicii, textilelor, hârtiei vechi şi metalului.
Valoarea şi eficienţa activităţii desfăşurate în cadrul Laboratorului de Restaurare şi Conservare, în cei peste 41 de ani de funcţionare, s-a concretizat în miile de obiecte de patrimoniu cultural naţional salvate de la distrugere, sute de ore de cercetare şi activitate ştiinţifică concretizate în participarea la reuniuni naţionale şi internaţionale şi în publicaţii de specialitate atrăgând aprecieri unanime în mediul academic şi ştiinţific şi recunoaştere naţională şi internaţională că, la Craiova, funcţionează un centru de referinţă pentru restaurare.
Analiza contextuală în care trebuie recunoscută valoarea aplicată a muncii Laboratorului de Restaurare şi Conservare, din cadrul Muzeului Olteniei Craiova, este faptul că acesta a fost acreditat la nivel naţional pentru a asigura stagiul de practică al restauratorilor debutanţi din reţeaua Ministerului Culturii, proiect ce are ca obiect formarea profesională a specialiştilor investigatori, restauratori şi conservatori, valorificarea patrimoniului cultural naţional, conştientizarea, cunoaşterea şi evidenţierea specificităţii domeniului restaurării şi conservării.
