Fermierul mehedinţean cu mentalitate de învingător, Cornel Stroescu, a câştigat procesul cu gigantul american Cargill, un important trader de cereale care operează în România. Tânărul fermier, care este şi preşedintele Camerei Agricole Naţionale, le transmite fermierilor români care au probleme cu Cargill sau cu alţi agenţi economici să nu renunţe fără luptă!
Potrivit minutei sentinţei emisă de Curtea de Apel Craiova, instanţa de judecată a respins joi, pe 1 septembrie 2016, apelul depus de Cargill împotriva hotărârii luată de instanţa de fond. Judecătorii craioveni consideră că este nefondat apelul gigantului american şi au menţinut sentinţa instanţei de fond în care este respinsă cererea traderului american care dorea deschiderea procedurii de insolvenţă împotriva societăţii Hastro Șovarna SRL, societate administrată de Cornel Stroescu, un cunoscut fermier din Mehedinţi, preşedinte al Camerei Naţionale Agricole. Sentinţa emisă de Curtea de Apel Craiova a fost investită definitivă. ,,S-a adeverit că trader-ul american Cargill, prin actuala conducere a subsidiarei din România, a încercat să obţină o sumă mult mai mare decât avea de recuperat de la mine. Sincer, nu cred că gigantul Cargill a ajuns să facă afaceri în toată lumea cu asemenea practici, cel puţin ciudate. Aş fi vrut ca toată această tevatură să fi fost prevenită. Să ne fi aşezat la masa negocierilor şi să fi căzut la pace deoarece eu îmi doream să achit ceea ce ştiam că am de achitat. Iată că se împlineşte, azi, exact un an de la declanşarea procedurii de insolvenţă împotriva societăţii mele. Procedură declanşată fără niciun fel de avertizare de către conducerea Cargill. Am avut un an dificil în care băncile au refuzat să mă crediteze, iar distribuitorii de motorină au făcut la fel. A trebuit să trec prin situaţii grele, dar până la urmă adevărul a învins!”, a declarat fermierul Cornel Stroescu, pentru Agroinfo.
Preşedintele Camerei Agricole Naţionale le transmite fermierilor români care au probleme cu Cargill sau cu alţi agenţi economici să nu renunţe la luptă. ,,Atunci când ştiţi că aveţi dreptate nu renunţaţi la luptă! Adunaţi-vă şi susţineţi-vă unii pe alţii. Doar aşa veţi putea fi trataţi corect! Iar cei care au nevoie de un sfat şi un sprijin să nu ezite să mă contacteze”, a mai declarat fermierul mehedinţean Cornel Stroescu.
Directorul general Cargill România, Vasile Varvaroi, care este în concediu de odihnă, a transmis că se va respecta decizia instanţei de judecată, mai scrie sursa citată.
Povestea în detaliu a conflictului dintre Stroescu şi Cargill
Războiul în instanţă al fermierului Cornel Stroescu a început în toamna anului trecut când agricultorul s-a trezit cu o factură pe care era trecut aproape dublul sumei pe care o datora trader-ului american. Deşi aştepta de la trader-ul Cargill o factură de 520.000 de lei pentru inputurile achiziţionate, a primit una de 865.000 de lei. Un an agricol dificil, pierderea unei bune părţi din recoltă din cauza fenomenelor meteo au declanşat un conflict deschis între fermierul mehedinţean Cornel Stroescu şi cel mai cunoscut trader care activează pe piaţa din România, gigantul american Cargill.Totul a pornit de la un contract pe care, aşa ca mulţi alţi fermieri, Cornel Stroescu l-a încheiat cu Cargill pentru 420 de tone de rapiţă. Cum anul agricol se anunţa unul de excepţie, cu un siloz proaspăt inaugurat, fermierul, totodată şi preşedinte al Camerei Agricole Naţionale, nu s-ar fi gândit în ruptul capului că va intra în iarnă cu un proces de insolvenţă. Apoi au venit peste el calamităţile naturale şi toate calculele agricultorului au fost date peste cap, inclusiv cele privind contractul cu Cargill. ,,Am început să recoltăm şi am livrat deja în jur de 128 de tone, după care a venit grindina care a distrus 200 de hectare de rapiţă. Dacă recolta nu era distrusă aproape 100 % în mod normal puteam să onorăm contractul, dar aşa am avut sole unde nu am mai intrat cu combina din cauză că nici motorina nu se putea recupera”, a povestit Stroescu.
A solicitat trader-ului să îi detalieze penalizările
,,Noi aveam o datorie pe inputuri, dar compania Cargill nici măcar nu a aşteptat să discutăm şi să găsim o soluţie. La 30 iunie, ne-au introdus un cec de aproximativ 8 miliarde şi şapte sute (870.000 de lei – n.r.), deşi datoria mea către Cargill era de 5 miliarde şi 20 de milioane, cam aşa ceva. Bineînţeles că nu am făcut plata pentru că era o diferenţă foarte mare, de 3 miliarde, pe care nu aveam de unde să o plătim şi mai ales de ce. Imediat am făcut trei adrese şi până la 1 septembrie încă două în care am cerut motivaţia sumei în plus. Până în clipa de faţă nu am primit niciun răspuns să ştim exact pentru ce trebuie să plătim aceşti bani în plus”, spunea la vremea respectivă Stroescu. Fermierul a mai declarat că fără a primi vreun răspuns sau motivare de la Cargill, în data de 2 septembrie 2015, gigantul american, a cerut insolvenţa societăţii. Stroescu spune că, la tribunal, acţiunea e făcută pe o sumă mai mică cu câteva sute de mii de euro, ceea ce dovedeşte, apreciază agricultorul, că în instanţă, trader-ul nu a putut justifica toată suma pe care o transmisese la fermă.
Contract cu clauză de forţă majoră
Dar ce este cel mai grav, spune Stroescu, este faptul că nu au fost respectate clauzele de forţă majoră care se aplică de obicei în cazul în care apar situaţii de calamitate cum au fost anul acesta.,,Contractul avea o prevedere şi de forţă majoră care trebuie aplicată în astfel de cazuri cu atât mai mult cu cât am adus dovezi de la ANM, de la Camera de Comerţ, de la ISU. Le-am transmis toate aceste date, dar se pare că pentru ei nu este relevant. Au adăugat la contract o prevedere care spunea că dacă nu respect cantitatea de 420 de tone atunci o să mă penalizeze cu 40% din cantitate. Sunt foarte mulţi fermieri în această situaţie şi nu este admisibil să fie executaţi având în vedere că anul acesta a fost unul secetos şi nu şi-au putut respecta contractele. Foarte afectaţi sunt fermierii care au activitate de bază numai cultura mare şi nu se pot descurca în momentul în care au un instrument bancar introdus, iar instituţia de credit cere banii fără să o intereseze mai departe ce se întâmplă cu fermierul. Acesta intră în incident de plată pentru că nu are de unde să plătească din moment ce nu are producţie, iar banii de la APIA sau de la calamitaţi nu sunt în cont”, mai spune agricultorul.
Poziţia oficială de atunci a companiei Cargill
Oficialii Cargill au anunţat atunci poziţia oficială cu privire la relaţia dintre trader şi fermierul Cornel Stroescu la solicitarea ,,Agrointeligenţa”. Iată răspunsul integral primit din partea Cargill: ,,Referitor la situaţia pe care ne-aţi semnalat-o, dorim să clarificăm următoarele aspecte. Clientul menţionat de dumneavoastră a achiziţionat în 2014 inputuri de la Cargill, pentru care a fost agreată, de comun acord, o perioadă de plată între 5 şi 7 luni. La acest moment, un an mai târziu de la data scadenţei, clientul încă ne datorează mai bine de 500.000 RON.În ceea ce priveşte contractul de vânzare a seminţelor de rapiţă încheiat în aprilie 2015, clientul a livrat mai puţin de 30% din cantitatea specificată în contract, invocând un eveniment de forţă majoră pentru a justifica nerespectarea angajamentului. Astăzi, la 3 luni după presupusul eveniment, clientul nu a prezentat, încă, niciun certificat de forţă majoră, acesta fiind singurul document care reprezintă dovada indiscutabilă pentru astfel de situaţii, atât conform legii aplicabile cât şi contractului încheiat între părţi.În orice parteneriat toate părţile implicate trebuie să se respecte reciproc şi să acţioneze conform termenilor agreaţi, elemente necesare pentru dezvoltarea afacerii şi crearea de valoare adăugată. Înţelegem că uneori pot apărea situaţii dificile şi suntem întotdeauna deschişi pentru dialog. Tocmai de aceea, în ultimii ani, am iniţiat mai multe încercări de a rezolva situaţia cu acest client şi am avut discuţii repetate la diferite nivele în cadrul organizaţiei noastre. Cu toate acestea, legea trebuie să prevaleze întotdeauna şi în astfel de cazuri compania noastră trebuie să demareze procedurile legale.Încă de la intrarea pe piaţa din România Cargill a fost un partener pentru fermierii români, ajutându-i să se dezvolte şi împărtăşind cu ei expertiza internaţională, adaptată la potenţialul agricol existent în România. Experienţa noastră pe diverse pieţe la nivel global ne permite să oferim o varietate de soluţii clienţilor noştri fermieri. Mai mult, cunoaşterea în profunzime a pieţei UE s-a dovedit a fi foarte valoroasă în crearea de noi venituri pentru fermieri din momentul aderării la UE, în ianuarie 2007. Vom continua să creăm asemenea oportunităţi şi în viitor”.
Alţi fermieri, în aceeaşi situaţie cu Stroescu?
Potrivit preşedintelui Camerei Agricole Naţionale, situaţia lui nu este singulară. ,,Eu mă descurc, că mai am o fermă de găini ouătoare, facem şi prestări de servicii. Există situaţii disperate, alte 15-20 de cazuri unde s-a cerut insolvenţa fermelor din cauză că trader-ii nu respectă clauzele de forţă majoră care includ în acest caz seceta. Din alte informaţii ar fi peste 100 de astfel de cazuri în toată ţara. Trebuie să avem o discuţie şi o să apelăm şi la Ministerul Agriculturii şi la alte instituţii ale statului să ne sprijine într-un fel. Adică, să grăbească subvenţiile şi ajutorul pentru secetă ca să poată oamenii să-şi plătească datoria către Cargill pentru că mulţi sunt în pericol să îşi piardă fermele”, a conchis Cornel Stroescu.
Consultanţă specializată, dacă ar fi funcţionat Camerele Agricole
Cornel Stroescu apreciază că situaţia fermierilor ar fi fost cu totul alta dacă ar fi avut unde să apeleze la consultanţă, unde să afle care sunt preţurile praticate în judeţ sau unde ar fi putut să îşi facă singuri analizele de laborator la recoltă. Toate aceste servicii puteau fi asigurate prin camerele agricole judeţene, proiect în prezent blocat la nivel naţional după ce au fost organizate alegeri pentru înfiinţare în doar 14 judeţe. ,,Intenţia este ca fiecare Cameră Agricolă să aibă şi un laborator de analize autorizat pentru tot ce înseamnă agricultură: vegetal, animale, apă, păsări etc. Plus că după ce legea va fi modificată se vor face angajări masive de personal calificat. Intenţionăm să avem câte 7 specialişti la fiecare Cameră Agricolă. De aceea am şi cerut ca Guvernul să ne sprijine financiar pentru a organiza alegeri şi pentru a putea să “prindem rădăcini” timp de 2-3 ani, după care banii se vor întoarce la bugetul de stat, a mai spus Stroescu, care se gândeşte inclusiv să ia legătura cu conducerea de la nivel european a Cargill, eventual să adreseze o petiţie, pentru a verifica dacă politica trader-ului la nivelul UE este aceeaşi cu cea din România. În primă fază, însă, vrea să strângă mai mulţi fermieri care sunt în aceeaşi situaţie ca el şi să solicite Cargill România o discuţie pe situaţia excepţională a anului agricol 2015
Povestea omului Cornel Stroescu, un fermier cu mentalitate de învingător !
A ajuns de tânăr fermier de succes, însă cu ambiţie , muncă şi seriozitate. Povestea începe în anul 1992, când Cornel Stroescu, un tânăr mehedinţean plin de elan şi vise pleca în Germania doar cu hainele de pe el. Astăzi, este unul dintre cei mai de succes agricultori din Mehedinţi. Cultivă mii de hectare de teren, iar secretele reuşitei lui au fost munca, un curaj nebun şi puterea de a schimba mentalităţi. A plecat în Germania la 21 de ani, cu gândul că într-o zi se va întoarce în ţara sa. Nu i-a fost uşor printre străini, dar seriozitatea şi puterea de muncă l-au ajutat să răzbească printre germani. ,,Când am ajuns în Germania nu ştiam nici cum se spune DA, dar am muncit mult, am plecat de la munca de jos”, îşi aminteşte Cornel Stroescu. Cu timpul a pus bazele unei afaceri în domeniul auto, deschizând un atelier unde se produc piese pentru Mercedes, Audi şi alte mărci auto importante. Mulţi în situaţia sa nu s-ar mai fi întors în România, însă nu a fost şi cazul lui. În 2005, a început să investească în agricultura românească, un domeniu cu multe duşuri scoţiene pe care le-a simţit din plin în cei de acum 9 ani de când a investit pentru prima dată în România. După ani de lucru în Germania, o ţară cu reguli şi multă seriozitate, în 2008 întreaga familie Stroescu s-a întors în România. Văzând că în ţara lui câmpurile stau pârloagă pârjolite de arşiţă, Cornel Stroescu s-a gândit să schimbe ceva.
A început cu două tractoare vechi
În 2005, a început cu 100 de hectare arendate la Gârla Mare, a cumpărat două tractoare mai vechi, pentru care a plătit 3.500 de euro. Apoi, a luat un plug şi o semănătoare. „În 2010 am reuşit primele leasing-uri pentru utilaje şi în momentul de faţă am achiziţionat utilaje de peste 1.200.000 de euro, cele mai moderne utilaje de pe piaţă. Suntem în Uniunea Europeană, avem o piaţă comună şi trebuie să facem faţă, deşi noi avem o subvenţie de trei ori mai mică în comparaţie cu Franţa, Germania”, spune fermierul.
„Haideţi… să schimbăm ceva!”
Acesta pare să fie şi laitmotivul vieţii unui român care s-a ridicat din nimic, de undeva dintr-o localitate de la ţară şi este pe punctul să construiască ceva cu adevărat trainic în această Românie a haosului şi pierzaniei. În discuţiile purtate Cornel Stroescu repetă mereu, trebuie să schimbăm ceva, trebuie să schimbăm oameni, să schimbăm mentalităţi. Pare o luptă cu morile de vânt, dar Cornel Stroescu crede, un crez care vine parcă din biblicul, “crede şi nu cerceta”. În 2007 când cultiva primele suprafeţe mai mari, agricultura era lovită şi de o secetă cumplită. ,,Am fost tentat de multe ori să renunţ, odată chiar am plecat de la Gârla Mare, acolo unde avem ferma, dar m-am întors. Mi-am spus, de ce să mă dau bătut? Anul 2007 a fost unul cumplit, după ce am strâns recolta nu ne-am ales cu mai nimic. Le-am dat celor care ne-au arendat terenurile ceea ce stabilisem, am ieşit chiar şi în pierdere, dar am continuat. Satisfacţia mea a fost mulţumirea oamenilor. Astăzi avem la Gârla Mare peste 1.600 de hectare de teren”, spune Cornel Stroescu.
Irigaţiile, un proiect ambiţios
Cel mai ambiţios proiect al lui Cornel Stroescu sunt irigaţiile, vitale pentru dezvoltarea agriculturii în sudul judeţului Mehedinţi: ,,Nu fac irigaţii doar pentru mine, le facem pentru tot sudul judeţului. Aici se poate face agricultură adevărată, agricultură de performanţă. Am fost de nenumărate ori la Ministerul Agriculturii, trebuie să mişcăm lucrurile. Nu cred, sunt convins că se poate. Oamenii trebuie să înţeleagă că pământul nu trebuie să rămână nelucrat. Străinii exact asta vor, ei să producă, noi să cumpărăm. Vin dintr-un sistem, cel german, în care impozitele sunt plătite cu stricteţe. La noi sunt o mare problemă. Eu de exemplu trec fiecare sumă prin contabilitate, pentru că am nevoie de sume reale. Băncile cu care lucrez doar în funcţie de sume reale mă finanţează şi fără bancă nu poţi să faci agricultură de performanţă. Ne plângem că sistemul de sănătate e la pământ, dar dacă nimeni nu-şi plăteşte dările, de unde bani să-l finanţăm? În Gemania nu se întâmplă aceste lucruri, să cultivi sute de hectare de teren şi să nu plăteşti impozite aşa cum este la noi în România”.
Fermă de găini ouătoare la Bistriţa
În 2012, Cornel Stroescu a mai demarat o investiţie. Este vorba de o fermă de găini ouătoare în satul Bistriţa. Familia a preluat o fermă construită prin fonduri SAPARD, dar care intrase în insolvenţă. Hala a fost modernizată, au fost introduce echipamente de ultimă generaţie, totul, de la temperatură, hrană, apă şi medicaţie fiind controlat electronic cu o simplă apăsare pe buton. Ferma a fost populată cu 10.000 de păsări, care astăzi fac zilnic aproape 10.000 de ouă. La numai un an după ce a deschis prima fermă de găini ouătoare din Mehedinţi, administratorul acesteia şi-a extins afacerea deschizând o a doua hală cu o capacitate de 8.500 de păsări.,,Nu este uşor să pui pe picioare o asemenea afacere, dar este una profitabilă, la un an după ce am preluat această afacere am reuşit, acum, să contruiesc o a doua hală pentru care am cheltuit 310.000 de euro. Pe piaţa din România este necesar de ouă, dar important este să faci calitate, iar la noi la ferma de la Bistriţa găinile noastre sunt crescute la sol”, ne spune Cornel Stroescu. Aşa se face că pentru viitor, fermierul este ferm convins că va semna un contract cu Germania, unde sunt căutate numai ouă produse de găini crescute la sol. Şi în momentul de faţă jumătate din producţie este valorificată pe piaţa din Germania, iar cealaltă jumătate în Mehedinţi. În 2014, şi-a propus să mai construiască alte două hale, iar în trei ani să ajungă la o capacitate de 10 hale.
Un siloz la Gârla Mare
În scurt timp va finaliza un alt proiect ambiţios, construcţia unui siloz de 8.000 de tone la Gârla Mare, pe fonduri europene. Dar pentru că banii europeni vin abia la finele construcţiei, Stroescu a accesat un credit din Germania de 1.200.000 de euro. ,,Atunci când m-am apucat de acest siloz unii m-au crezut nebun. Au spus că este imposibil să-l fac, şi iată că este aproape gata. Un siloz de 8.000 de tone, în care vom strânge parte din producţia de cereale a oamenilor din sudul Mehedinţiului. Sigur, eu am de câştigat, dar când l-am proiectat nu m-am gândit doar la mine. M-am gândit şi la oamenii care cultivă pământul, muncesc de dimineaţa până seara şi nu au cui vinde recolta. Agricultura trebuie să-ţi placă, dacă nu o faci din inimă nu realizezi nimic. Eu sunt astăzi pe teren, mâine sunt la bancă, poimâine la Bucureşti. Pentru mine singura satifcaţie este atunci când văd că iese ceva din mâinile mele”, spune Cornel Stroescu. Şi proiectele tenacelui fermier nu se opresc aici, pentru viitor dorind să construiască un depozit de legume-fructe şi o fabrică de procesare.
