Chipul lui Decebal de la Orşova, cea mai înaltă sculptură în piatră din Europa, statuie care uimit lumea, a fost realizată printr-un efort conjugat al istoricului Iosif Constantin Drăgan, cel care a avut ideea realizării acestei opere şi a şi finanţat lucrarea, şi a 12 oameni care au trudit 10 ani pentru a o realiza. Chipul pe care, astăzi, mii de oameni îl admiră este viziunea lui Drăgan şi a artistului plastic Florin Cotarcea, care pentru schiţă a împrumuta mult din trăsăturile tatălui său. Sculptorul mărturisește că nu a mai făcut o altă lucrare de o asemenea anvergură și crede că “ar fi imposibil pentru oricine să poată face aşa ceva de două ori”.
Într-un interviu acordat în exclusivitate Jurnalul Olteniei, Florin Cotarcea a vorbit despre munca depusă pentru realizarea uimitoarei statui, dar şi despre faptul că în loc să se bucure de faptul că a luat parte la scrierea istoriei a rămas cu un gust amar. Pentru că artiştii nu sunt suficient de respectaţi în ţara noastră şi Florin Cotarcea, la fel ca mulţi alţii, s-a văzut nevoit să plece din România. Acum munceşte în Germania.
Mulajul chipului lui Decebal realizat de sculptorul orșovean, Florin Cotarcea, a fost ales în urma unui concurs.
“A trebuit să facem un mulaj de lut şi nişte desene cu regele dac aşa cum îl vedem noi. Lucrările au plecat din România pe numere în Italia. Acolo a fost o comisie formată din mai mulţi oameni de artă care a analizat lucrările. Am înţeles că pe la Carrara s-a întâmplat chestia asta. Au trimis înapoi numărul câştigător care era al meu Nu ştiu numele contracandidaţilor. Am înţeles că au fost 11 persoane. Sincer nu m-aşteptam să câştig acest concurs. A fost o mare provocare pentru mine. La primul mulaj făcut, Iosif Constantin Drăgan, cel care a făcut această lucrare mi-a spus că vrea să modificăm puţin trăsăturile regelui pentru ca în opinia lui, schiţele mele îl arătau pe Decebal ca fiind mult prea dur pentru un rege european. S-au făcut schimbările şi am trecut la treabă. Pentru fizionomia sculpturii am împrumutat foarte mult de la chipul tatălui meu”, a povestit, pentru Jurnalul Olteniei, Florin Cotarcea.
Lucrările au început în vara anului 1994 și au fost realizate de o echipă de 12 oameni. Mai întâi au fost defrișați copacii care împădureau stânca, apoi s-a trecut la curățarea stâncilor și rocilor care puneau în pericol viața oamenilor. Peste o tonă de dinamită s-a folosit la realizarea lucrării sculptate, iar uneltele folosite au fost transportate cu barca până la poalele muntelui, iar apoi, cărate de oameni în spinare.
“ Echipa exista de un an. Ei au făcut amenajarea stâncii. A fost o echipă formidabilă. Era echipa de Salvamont din Băile Herculane. Cu şeful echipei, Predoni Ion, am colaborat extraordinar. Ne-am şi certat mult, dar întotdeauna pozitiv. Echipa de alpinişti era formată din 12 oameni. Ei au făcut o muncă titanică. Alpiniştii au fost: Predoni Gheorghe, Predoni Ion, Furlan Mircea, Boroanca Pavel, Kiss Cristian,Torok Robert, Băleanu Dorin, Cocic Rudolf (el era şi mecanic), Negoițescu Petre, Marian Bebe Pastiu şi Petre Nițu”, îşi aminteşte artistul.
Sculptorii au lucrat în două ture, câte șase ore pe zi și doar în perioada martie-octombrie, când vremea era favorabilă. Condițiile nu au fost ușoare, iar la un momentat cinci dintre membrii echipei au căzut de pe schelă, din fericire scăpând cu viață.
„Marea provocare a fost consistența stâncii. Stânca este un calcar cu inserţii de marmură.Nu prea se pretează la asemenea lucrări din cauza faliilor. A trebuit să facem multe consolidări şi să betonăm în multe locuri. Primul pericol a fost înălţimea. Nu este tocmai uşor să lucrezi acolo. Au mai existat viperele, dar cu ele ne-am obişnuit. Pentru mine marea provocare a fost înălţimea. Poate dacă-i întrebaţi pe colegi vă spun altceva”, mai spune sculptorul orșovean.
„Am rămas cu o mare frustrare”
Cu toate eforturile depuse, sculptorii nu au reușit să finalizeze lucrarea. După moartea lui Iosif Constantin Drăgan, soția acestuia a oprit lucrările în 2004.
“Lucrarea este făcută în proporţie de 60 la %. Mai trebuia lucrat, practic, ce este mai important: finisajele ce întregesc un chip, pomeții, nasul, pupilele și, foarte important, arcadele. Trebuia lucrat și la căciulă… Financiar nu m-am bucurat foarte tare. Promisiuni au fost multe, dar după decesul lui Iosif Constantin Drăgan totul s-a schimbat. Soţia acestuia a oprit lucrările şi toţi am rămas aşa în coadă de peşte. Noi venind dintr-un sistem comunist nu am ştiut cum să facem negocieri şi practic nu prea ne-am ales cu nimic. Eu am rămas cu o mare frustrare pentru că lucrarea aceea este departe de a fi terminată şi trebuia să arate altfel. Asta cred că este o problemă care se întâmplă frecvent în România, de a lăsa lucrurile neterminate. Cu ce am rămas spiritual? Cred că trebuie să mai îmbătrânesc să vorbesc despre asta”, mai spune Cotarcea.
Florin Cotarcea spune că a fost nevoit să plece din România. „Lipsa banilor, a fost un motiv iar celălalt este că România mi se pare mie se scaldă în acest moment într-o mare mocirlă. Văd acolo foarte mulţi oameni extraordinari cum se pierd ca să se poată ridica scursorile. Este foarte grav ce se întâmplă acum în ţară,în opinia mea. Acolo nu se mai poate face nimic, decât dacă ai susţinere politică. Mie asta mi se pare o mare nenorocire”, a mai spus sculptorul, pentru Jurnalul Olteniei.
Statuia lui Decebal, cioplită în munte, în Mehedinți, pe malul Dunării la Cazane, este cu șase metri mai mică decât statuia Libertăţii. Este înaltă de 55 de metri și lată de 25 de metri.
Statuia lui Decebal se află între localităţile Eşelniţa şi Dubova, la aproape 20 de kilometri de oraşul Orşova, într-o locație cu un peisaj spectaculos, acolo unde Dunărea întâlnește Carpații.
Aici, în locul unde sălăşluieşte minunata creaţie înfăţişându-l pe Decebal, Dunărea atinge adâncimea cea mai mare, de 120 de metri.
Alte dimensiuni fizionomice ale statuii sunt: lungimea ochilor – 4,3 m, lungimea nasului – 7 m, iar lăţimea nasului este de 4 m. Accesul spre La Cazane se face prin oraşul Orşova spre localităţile Moldova Nouă, Eşelniţa şi Dubova, iar după 25 de kilometri de mers cu mașina se intră în defileu. De asemenea, se poate ajunge şi cu bărcile, care pleacă regulat din Orşova.
DECEBAL REX – DRĂGAN FECIT
Ca semn de recunoştinţă pentru cel care a pus în practică lucrarea construirii minunatei sculpturi, sub capul lui Decebal se află o inscripţie scrisă în latină, sculptată şi ea în stâncă, DECEBAL REX – DRĂGAN FECIT, adică Regele Decebal, făcut de Drăgan. Prin construcţia acestei statui sculptate în munte, dorinţa lui Iosif Constantin Drăgan a fost aceea de a comemora şi, totodată, de a demonstra contribuţia românilor la formarea culturii europene. El a pornit de la premisa că identitatea culturală a românilor se defineşte în special prin originea noastră daco-tracă.
Ana-Maria Constantinescu
Iulian Gogonea
