Spitalul regional care ar urma să fie construit în Craiova este în faza de verificare a terenului la Ministerul Sănătăţii, au explicat surse apropiate proiectului. Totodată, într-un răspuns oficial transmis Jurnalului Olteniei, reprezentanţii Ministerului Sănătăţii au explicat că harta nevoilor medicale pentru zona de Sud-Vest este aproape gata.
Ministerul Sănătăţii, aproape, a definitivat harta nevoilor medicale pentru regiunea de Sud-Vest a ţării, o condiţie ex-ante spre a putea accesa fondurile europene pentru construirea celor trei spitale regionale din România, care ar urma să fie ridicate la Craiova, Iaşi şi Cluj-Napoca. Reprezentanţii MS au explicat pentru Jurnalul Olteniei care este stadiul acestei hărţi a nevoilor medicale, explicând, totodată, ce conţine ea.
Analiza datelor este în curs de finalizare
Cartografierea şi modelarea serviciilor de sănătate se face Conform Ordinului MS nr. 142/09.02.2016 privind aprobarea Planului de activităţi întreprinse în vederea atingerii condiţionalităţii ex-ante asumate prin Acordul de Parteneriat semnat de Guvernul României cu Comisia Europeană, a componenţei şi atribuţiilor Grupului decizional interinstituţional şi a componenţei şi atribuţiilor grupurilor tehnice interinstituţionale. Colectarea şi prelucrarea datelor pentru regiunea SV s-a încheiat, iar analiza acestor date este în curs de finalizare. Analiza efectuată pe baza informaţiilor conţinute se referă în principal la următoarele: starea de sănătate a populaţiei din regiune; serviciile de sănătate pe toate segmentele de asistenţă medicală (medicina de familie, asistenţa medicală comunitară, ambulatoriile de specialitate/integrate, serviciile paraclinice, serviciile spitaliceşti cu indicatorii specifici a număr cazuri/spital/specialitate, durată de spitalizare, mortalitate intraspitalicescă, grad de operabilitate, infecţii nosocomiale, pondere cazuri urgenţă etc., servicii paliative) şi a situaţiei resurselor umane (personal de specialitate); concluzii privind situaţia prezentă (distribuţie în teritoriu, funcţionalitate, deficienţele); recomandări privind nevoia şi oportunitatea intervenţiilor, se arată în răspunsul transmis de către minister.
În ceea ce priveşte finalizarea investiţiei, reprezentanţii MS au informat că termenul impus de Programul Operaţional Regional 2014-2020 este, cel mai târziu, finalul anului 2023.
Un teren de pe Centura de Nord, sub lupă la Ministerul Sănătăţii
Conform unor surse apropiate proiectului, a fost identificat un teren pe care ar putea fi construit acest spital regional. Iniţial, se vorbea despre un teren din vecinătatea Aeroportului Craiova, însă nivelul de înălţime maxim admis de către Autoritatea Aeronautică Civilă era de P+1, aşa că varianta a fost abandonată.
În schimb, autorităţile publice locale au identificat un alt teren care s-ar preta acestei investiţii, care aparţine armatei. Acesta se află pe Centura de Nord, în zona localităţii Gherceşti, dar pe teritoriul Craiovei. Conform surselor noastre, în momentul de faţă, propunerea aceasta de teren se află în evaluare la Ministerul Sănătăţii, care urmează să dea un verdict.
Ce bani şi investiţii riscăm să pierdem?
În urmă cu câteva luni, comisarul european Corina Creţu atrăgea atenţia că, dacă Guvernul României şi autorităţile abilitate nu se implică să grăbească procedurile pentru accesarea fondurilor europene pentru sănătate, banii s-ar putea pierde. Parte a condiţionalităţii ex-ante o reprezintă cartografierea nevoilor medicale din sistemul sanitar românesc.
Prin Programul Operaţional Regional (POR) 2014-2020, România are alocate peste 325 de milioane de euro pentru dezvoltarea infrastructurii şi a serviciilor de asistenţă medicală. La aceasta sumă, se adaugă o finanţare de 250 de milioane de euro prin intermediul Băncii Internaţionale pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD), pentru proiectul „Îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei sistemului de sănătate din România”, din care însă România nu a utilizat deocamdată bani.
Prin POR 2014-2020, sprijinul financiar european planificat pentru sectorul sănătăţii din România cuprinde 280 de investiţii în domeniul asistenţei ambulatorii şi alte 35 în unităţi de primiri urgenţe din cadrul spitalelor judeţene. Totodată, aproape jumătate din suma alocată sănătăţii este destinată construirii şi dotării cu aparatura medicală necesară a celor trei spitale regionale, care urmează să furnizeze servicii medicale complexe. Deşi era vorba ca, iniţial, cele trei spitale să aibă acelaşi proiect, până la urmă s-a ajuns la concluzia ca cele trei să fie diferite, adaptate terenului, dar şi nevoilor fiecărei zone.