Consiliul Judeţean Dolj şi Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Dolj, cu sprijinul Primăriei şi al Consiliului Local Municipal Craiova organizează vineri, 22 iulie 2016, începând cu ora 19:00, Festivalul de datini şi obiceiuri “Tradiţiile verii”, ediţia a V-a, în Piaţa Fraţii Buzeşti (Centrul Vechi).
Cinci formaţii din judeţele Dolj, Gorj, Mehedinţi, Sibiu vor aduce în scenă câteva din obiceiurile dedicate de străbuni unor secvenţe ale verii, precum Sânzienele sau Drăgaica, Sânpetru de vară, Paparudele, Caloianul, Săptămâna lui Sântilie, încheierea secerişului, coliva, colacul şi prima pâine din noua recoltă de grâu. Vor participa: Ansamblurile folclorice: “Cununa” din Agnita – judeţul Sibiu, “Liliacul” din Baia de Aramă – Mehedinţi, “Roua” din Cloşani – Padeş (Gorj), “Alunelul” din Pieleşti – Dolj şi “Hora Desnăţuiului” din comuna Bârca – judeţul Dolj.
“Piaţa Fraţii Buzeşti devine, graţie Festivalului “Tradiţiile verii”, scenă înnobilată de cununi de sânziene, ce odată se aruncau pe acoperişurile caselor spre aflarea ursitei, pomenind totodată cea mai lungă zi din an, 24 iunie, când amuţeşte cucul şi “se face erete”, iar dacă pofteşte a mai cânta după această zi vor fi nenorociri, zi în care înfloreşte feriga (“iarba fiarelor”) şi se fac farmece de dragoste. Iunie este şi luna Sfinţilor Petru şi Pavel (Sânpetru de vară), când se dau de pomană castraveţi, mere, dar şi faguri cu miere; luna “Paparudelor” care dezleagă ploile ori de câte ori este secetă prelungită, ritual reprezentat printr-un dans rudimentar în care se prind fete tinere, ce poartă fuste simbolice din frunzare, şi sunt udate cu apă. Ca să mai stea ploaia se apelează la Caloian, păpuşa din lut, cu trăsături masculine, confecţionată de fetiţe, îmbrăcată în haine ţărăneşti, aşezată într-un scriu simbolic, bocită, petrecută cu alai mortuar, îngropată la loc secret (de obicei la o răscruce), apoi dezgropată, distrusă şi aruncată într-o fântână sau pe o apă curgătoare. Povestea continuă în iulie cu “săptămâna secerişului”, “cea a Panteliilor (surorile Sfântului Ilie)”, “săptămâna lui Sântilie”, care îl are în centru, la 20 iulie, pe Sf. Ilie, numit “Căruţaşul Raiului”, care leagă şi dezleagă ploile, tună, fulgeră, trăsneşte, căruia îi sunt dedicate vestitele petreceri pastorale “Nedeia de la Novaci” sau “Târgul de fete pe pe muntele Găina”. E ziua când se împarte şi se mănâncă porumb fiert. În cea de pe urmă săptămână a lui Cuptor muşeţelul, menta, pelinul capătă puteri magice, vindecătoare. Se frământă primul colac şi prima pâine într-un ritual aparte. Gustar vine cu Postul lui August până în ziua cunoscută ca Sfânta Marie Mare, 15 august, ziua ofrandelor pentru morţi şi pentru vii, constând în colaci împodobiţi cu struguri şi pepeni. Este luna în care viile prefigurează ceea ce străbunii intuiau în adevărul vinului, iar mierea îndulceşte ritualurile de sfârşit de vară.” (prof. Nicolae Dumitru)
