Ce înseamnă profesia de jurnalist în presa locală craioveană? Aceasta a fost întrebarea la care au răspuns reprezentanţi ai mass mediei locale, aşezaţi la aceeaşi masă.
„Rolul presei locale în viaţa comunităţii craiovene” a fost tema de dezbatere a mesei rotunde organizată vineri, de Biblioteca Judeţeană „Alexandru şi Aristia Aman” şi Universitatea din Craiova – Facultatea de Litere, specializarea Jurnalism. Evenimentul a marcat apariţia numărului 8.000 al ziarului „Cuvântul Libertăţii”.
Dezbaterea a fost moderată de lector univ. Xenia Negrea şi lector univ. Mihai Ghiţulescu. Alături de jurnaliştii craioveni au fost şi profesorii universitari George Popescu, Vladimir Osiac, Sorin Damean, prof. univ. dr. av. Ion Turculeanu, vicepreşedinte al Uniunii Naţionale a Barourilor din România, şi bineînţeles studenţi ai specializării Jurnalism.
„Ziariştii comunică foarte puţin între ei”, au fost cuvintele de început ale lui Mircea Canţăr, redactorul şef al cotidianului „Cuvântul Libertăţii”.
Oamenii sunt obişnuiţi să citească, să asculte sau să vadă la televizor, informaţia livrată de jurnalişti. Furnizorii produsului mediatic sunt cei care se documentează, caută subiecte, îţi vorbesc despre orice ai nevoie să ştii, mai puţin despre ei şi profesia lor.
De aceea, dezbaterea de vineri i-a adus faţă în faţă pe jurnaliştii craioveni care au binevoit să răspundă invitaţiei şi i-a provocat să vorbească despre meseria lor.
Jurnalist cu experienţă, Mircea Canţăr a afirmat că în perioada interbelică presa era mult mai bine organizată decât în momentul de faţă.
„Cea de astăzi este extrem de diversificată, are şi conţinut, substanţă, dar şi chinuri, şi momente mai de detaşare. Ce-i cu presa noastră craioveană? Este o presă deja matură, cu experienţă, care are vocaţie democratică”, a spus Canţăr.
Tot el a afirmat că „Ceea ce defineşte presa, în general, este nesiguranţa zilei de mâine. Cu asta ne confruntăm cei din presa scrisă şi cred că nici cei din presa vorbită nu o duc mai fericit. Cred că presa a fost mereu ameţită de promisiuni politicianiste, niciodată duse la capăt, niciodată duse la împlinire. Uitaţi-vă cum au dispărut toate punctele de desfacere a presei din Craiova, cu rost şi fără rost. Punctele de desfacere a cărţii sunt foarte puţine, le numărăm pe degetele de la o singură mână. Atât timp cât piaţa de publicitate s-a redus, nu putem să vorbim despre o presă teafără, sănătoasă. De altfel şi democraţia, într-o ţară săracă, este o mare problemă.”
„Mai avem nevoie să facem paşi coerenţi în direcţia profesionalizării”
Jurnalistul Mihai Firică a vorbit şi el despre problemele presei şi profesiei sale. O problemă esenţială adusă în discuţie a fost slaba finanţare a presei.
„Nu putem să vorbim de libertatea presei cât suntem încă săraci. Nu avem capacitatea să investim în echipament, în echipe de jurnalişti onest plătiţi, nu ştim să îmbinăm mediul online cu mediul audio-vizual, ca să nu mai vorbesc de presa tipărită. Încă mai avem nevoie să facem paşi coerenţi în direcţia profesionalizării”, a spus Firică.
Jurnalistul a adus în discuţie şi schimbările prin care trece mass media.
„Se trece de la formatul acesta printat al publicaţiilor către zona de online. Pasul acesta mi l-am imaginat a fi mult mai scurt, mult mai simplu de făcut, dar este, din păcate, un maraton din care am făcut abia primii paşi fără a putea înlocui această substanţialitate a presei scrise. Eu sunt un jurnalist format la şcoala presei scrise”.
Presa – câinele de pază al democraţiei
Indiferent de problemele prin care trece presa, Tibi Muşuroi, jurnalist TVR Craiova, susţine faptul că aceasta trebuie să rămână pe poziţie, păstrându-şi rolul de a informa corect, dar şi de a apăra democraţia.
„Presa trebuie să rămână bine definită în spaţiul ei. Consider că suntem chiar câinii de pază ai democraţiei. Rolul presei este de a informa, dar şi de a critica şi cred că reprezentăm centrul vital al vieţii sociale prin activitatea pe care o depunem în fiecare zi”, afirmă jurnalistul.
Tot despre independeţă a vorbit şi prof. av. Ion Turculeanu care susţine că „dacă presa este independentă, atunci ea poate să păzească această democraţie fragilă, care nu are un mers aidoma unui tren de mare viteză, ci a unui vehicul de la noi, care derapează foarte des. Rolul presei în acest moment este unul foarte, foarte important”.
Amploarea evenimentelor şi condiţiile în care se practică jurnalismul au fost analizate şi de prof. univ. dr. George Popescu care susţine că „noi am plonjat într-un capitalism fără plase de siguranţă, cu o euforie nenorocită, şi nimeni nu mai are curajul azi să spună că este foarte dificil, aproape imposibil, să poţi continua un demers jurnalistic în condiţii de capitalism sălbatic, în condiţii de tot felul de piedici”.
Informarea şi analiza sunt roluri esenţiale ale presei, în opinia profesorului Sorin Damean.
„Vedem o ştire de actualitate care este preluată de toată presa locală, cu foarte mici modificări. Eu cred că aici trebuie mers un pic mai mult şi, de aceea, e nevoie de studii de specialitate. E greu să faci un articol de analiză, îţi trebuie multă experienţă, să cunoşti foarte bine subiectul”, este de părere Sorin Damean.
Dezbaterea jurnaliştilor despre jurnalism nu se putea încheia fără o sesiune de întrebări din partea studenţilor prezenţi. Întrebări care au creat agitaţie şi au stârnit răspunsuri multiple şi opinii diverse.
