Apa, energia și schimbările climatice, trei probleme ale planetei

Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) avertizează: dacă obiceiurile de consum continuă, în 2025 nu vom mai bea apă. 

Când vine vorba de gestionarea resurselor de apă, se poate spune că toate ţările lumii sunt “în curs de dezvoltare”, pentru că inovaţiile tehnologice, cercetările ştiinţifice şi politicile nu au reuşit să rezolve problema. Până la găsirea unor soluţii globale pentru consum sustenabil, România face eforturi serioase pentru a avea o decentă infrastructură funcţională de apă.

Ultimele rapoarte ale ONU avertizează că provocările secolului XXI sunt eficientizarea consumului în lumea occidentală şi investiţiile în ţările cu mari probleme legate de accesul la apa potabilă.

Potrivit Strategiei Naţionale de Dezvoltare Durabilă a României, prin anul 2025 vor apărea primele probleme dacă situaţia actuală nu va fi schimbată.

În România, tocmai conservarea apelor şi gradul mare de poluare a râurilor sunt principalele probleme. Aproape jumătate din rezerva naţională de apă potabilă este contaminată. În condiţiile schimbărilor climatice şi distribuirii neuniforme a apelor, România va avea mari probleme cu asigurarea apei necesare nu numai populaţiei, dar şi domeniilor agricol, industrial şi/sau altor tipuri de consumatori.

Din lungimea totală a râurilor monitorizate calitativ, numai 58% pot asigura apa potabilă, în primul rând datorită activităţilor antropice – principala cauză a scăderii rezervelor de apă, care afectează nu numai apele de suprafaţă, ci şi cele subterane.

Datorită contaminării, numai 46% din totalul resurselor de apă sunt utilizabile. În prezent, resursa de apă efectiv utilizabilă a României este de cca. 2.700 m³/locuitor/an, faţă de potenţialul de cca. 6.000 m³/locuitor/an, în timp ce media europeană utilizabilă este de peste 4.000 m³/locuitor/an. Trecând peste faptul că România are resurse utilizabile de apă relativ scăzute, râurile interioare ale României depind într-o foarte mare măsură de condiţiile climatice, alimentându-se nu atât din izvoare subterane, cât din ploi şi zăpezi. În plus, clima prezintă mari variaţiuni regionale: între 8 şi 12 luni pe an cu temperaturi pozitive în Sud şi zona de litoral, faţă de numai 4 luni în zonele montane înalte. Media multianuală a precipitaţiilor atinge 640 mm. la nivel naţional, dar prezintă variaţiuni regiunale importante: între 1.200 şi 1.400 mm./an în zonele montane înalte şi între 400 şi 500 mm./an în Sud, dar şi perioade de uscăciune şi secetă severă, alternând, uneori în cursul aceluiaşi an, cu perioade marcate de umiditate excesivă, alternanţe ce produc manifestări naturale extreme: furtuni de mari intensităţi, urmate de inundaţii, alunecări de teren.

Potrivit Strategiei Naţionale de Dezvoltare Durabilă a României, până în 2018 trebuie făcute investiţii pentru reducerea şi/sau eliminarea poluării apelor. Vor fi accesibile fonduri pentru racordarea populaţiei la apă şi canalizare curentă, pentru evitarea deversării apelor uzate în cursurile de apă şi/sau în proximitatea acestora. Simultan, pentru reducerea poluării, agenţii economici trebuie să investească în reabilitarea liniilor de producţie.

Un alt aspect este reprezentat de faptul că peste jumătate din staţiile de epurare orăşeneşti nu sunt conforme. Din acest motiv, apa deversată este parţial epurată, 90% din populaţia rurală şi 10% din cea urbană deversând apele uzate direct pe pământ sau în râuri. Racordarea celor care nu au canalizare şi apă curentă ar asigura ape de suprafaţă şi subterane nepoluate.

Datorită faptului că resursa hidrologică este neuniform distribuită şi are o mare variabilitate, atât sezonieră, cât şi de la an la an, devine evident că satisfacerea necesarului de apă al populaţiei, domeniilor agricol şi industrial impune realizarea unor lucrări hidrotehnice complexe, care să permită redistribuirea resurselor hidrologice prin baraje, lacuri de acumulare etc..

Furnizarea apei de suprafaţă şi a celei subterane nu este fără sfârşit, ceea ce înseamnă că există limite pentru cantitatea de apă care poate fi extrasă din mediu. Prin urmare, gestionarea resurselor de apa, care sunt vitale pentru susţinerea vieţii, trebuie să fie abordată în mod adecvat. Soluţii există, dar trebuie să respecte partea cea mai importantă, cea de mediu. Prin producerea de energie din apă se reduc substanţial emisiile de gaze cu efect de seră care provin din acest sector. Pe de altă parte, chiar dacă barajele au un impact asupra mediului, acesta nu se compară cu energia produsă din combustibili fosili. Alte componente benefice ale hidroenergiei sunt stocarea apei pentru alimentarea populaţiei, iar barajele mai constituie şi un câmp de protejare împotriva inundaţiilor.

Drumul pe care trebuie să-l parcurgă România, de la infrastructura nouă şi până la gestionarea sustenabilă a resurselor, a consumului de apa, dar şi punerea preţului corect pe apă, este dificil şi trebuie parcurs în timp de criză – economică şi climatică.

Planul Local de Acţiune pentru Mediu prevede, printre altele, “Prevenirea degradării şi conservarea calităţii apelor de suprafaţă cu scopul de protejare a sănătăţii populaţiei de efectele oricărui tip de contaminare a apei destinate consumului uman”.

Este evidentă necesitatea protejării calităţii apei freatice, având în vedere că apa de mică adâncime este poluată, în principal, tocmai din cauza evacuărilor necontrolate de ape menajere.

Prin implementarea proiectelor în acest domeniu, al sistemelor de aducţie de apă potabilă şi al sistemelor de canalizare, autorităţile publice locale pot răspunde cerinţelor Planului de implementare a Directivei 91/271/CEE privind tratarea apelor uzate, care precizează: “(…) în zonele sensibile, să fie prevăzut un sistem de colectare a apei uzate orăşeneşti; apele uzate să fie epurate înainte de descărcare”, directivă transpusă în legislaţia românească prin HG 188/2002.

Din punct de vedere al protecţiei mediului:

– se protejează apa subterană şi subsolul;

– proiectele contribuie la conservarea sau chiar îmbunătăţirea calităţii factorilor de mediu – aer, sol, subsol, ape de suprafaţă, ape freatice.

Agenţia pentru Protecţia Mediului Dolj a reglementat următoarele proiecte de alimentare cu apă, colectare şi tratare a apelor uzate:

Redactia

See Full Bio