Mesele rotunde și dezbaterile pe marginea unor subiecte de absolută necesitate reprezintă una dintre principalele inițiative la care pot apela specialiștii sau, după caz, toți cei preocupați de amenințările și perspectivele obiectului abordat. Acesta a fost scopul declarat al Mesei Rotunde cu tema „Cercetarea Istorică prezent și perspectivă” desfășurată joi, 17 martie, la Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman”.
Moderatorul evenimentului, prof. univ. dr. Sorin Liviu Damean, alături de istorici, cercetători și diplomați de calibru, au dezbătut, vreme de trei ore, principalele neajunsuri și obstacole pe care le întâmpină activitatea de cercetare științifică, accentuând rolul cunoașterii și promovării unei istorii obiective, salvată de ingerințe și amestecuri de orice fel.
În deschiderea evenimentului au fost prezentate volumele și revistele științifice de Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman”. De asemenea, a fost trecută în revistă și cartea dedicată profesorului Ioan Scurtu, o carte document, lucrare editată de profesorul Corneliu Mihail Lungu, care cuprinde mărturii inedite ale celor care de-a lungul timpului au avut posibilitatea de a-l cunoaște personal sau prin intermediul scrierilor domniei sale. O parte amplă a fost reprezentată de studiile și materialele care reliefează personalitatea profesorului Scurtu, importanța operei sale și, nu în ultimul rând, influența domniei sale asupra istoriografiei românești în ultimii ani. Lucru inedit, lucrarea se deschide cu o amplă intervenție a profesorului Scurtu. Mai bine de cincizeci de pagini cuprind însemnări personale, amintiri și mărturii detaliate cu privire la perioada tinereții, la gândurile, ambițiile și așteptările tânărului istoric.
În prelegerea domniei sale, primul vorbitor, prof. univ dr. Ioan Scurtu, a apreciat importanța surselor și documentelor istorice, cu precădere cele de arhivă, insistând asupra importanței pe care o reprezintă demersul de coroborare a multiplelor izvoare – documente oficiale, dări de seamă, însemnări, memorii ș.a. – în realizarea unei reconstituiri cât mai fidele a faptelor și evenimentelor desfășurate. În contextul marcării a 100 de ani de la intrarea României în Primul Război Mondial, domnia sa a insistat asupra unui aspect particular, inedit însă prin valoarea sa istoriografică: Însemnările omului politic și profesorului Titu Maiorescu. Pentru a exemplifica măiestria și priceperea pe care trebuie să o probeze un cercetător serios, profesorul Ioan Scurtu a punctat stilul evaziv în care este menționată atitudinea lui Titu Maiorescu în Consiliul de Coroană desfășurat în urmă cu 100 de ani. În lipsa altor surse documentare, în absența conjugării acestei însemnări personale cu alte izvoare istorice, cu greu, sau, în orice caz, într-o manieră deformată, ar putea fi reconstituită atmosfera și realitatea acelor împrejurări tensionate. Așa cum se poate observa, în vederea interpretării unui fapt sau eveniment istoric, se impune utilizarea simțului critic, singurul în măsură să evite crearea unei imagini unilaterale, false.
În completarea profesorului Scurtu s-a pronunțat și prof. univ. dr. Corneliu Mihail Lungu, director în trecut al Arhivelor Naționale ale României, care a susținut că “nu se poate concepe cercetarea istorică în lipsa documentelor de arhivă. Cei care demitizează istoria, a adăugat domnia sa, nu fac altceva decât să mitizeze o serie de teze istorice antinaționale, false și periculoase, care păcătuiesc tocmai prin faptul că maniera în care au fost elaborate a constat, într-o proporție covârșitoare, în scoaterile abuzive din context, interpretări tendențioase sau distrugerea și ascunderea unor documente esențiale”. Pentru că domniei sale i-au fost adresate laudele pentru lansarea cărții document consacrate profesorului Ioan Scurtu, Corneliu Mihail Lungu a afirmat că “întregul demers nu se vrea o operă omagială, ci, așa cum o spune și numele, o carte document, un instrument științific de lucru care să le servească tuturor celor care vor să se aplece asupra unui subiect abordat științific”.
În vederea protejării și susținerii activității de cercetare, profesorul Corneliu Mihail Lungu a lansat un apel la solidaritate, susținând că în lumina evenimentelor din ultimii ani, rostul și sensul documentelor de arhivă e cu atât mai important. Parcă pentru a întări cumva starea de îngrijorare pe care o exprimă domnia sa față de situația în care se află cercetarea istorică și disciplina Istorie în ansamblul ei, profesorul Corneliu Mihail Lungu a prezentat și interpretat textul unei stenograme datând din zorii comunismului românesc, din 11 noiembrie 1949 mai precis. În linii mari, mărturiile consemnate în document sunt de natură a îngrijora și responsabiliza societatea românească în legătură cu importanța disciplinei Istorie și, mai cu seamă, termenii în care, la finele anului 1949, acceptam obedienți și umili directivele și sugestiile sovietice de racordare a istoriei naționale la standardele și normele întruchipate de U.R.S.S.
Într-o notă ceva mai optimistă, profesorul Dumitru Mazilu a lăudat starea în care se află Craiova de astăzi, arătându-și aprecierea față de administrația și factorii locali de decizie. În luarea sa de cuvânt, profesorul Dumitru Mazilu s-a referit la contextul delicat, la presiunea care se exercită asupra istoriei naționale pe diferite canale, oficiale dar mai ales neoficiale. De asemenea, domnia sa a ținut să accentueze diferența de ton și substanță între discursul public, integrator, favorabil mondializării și globalizării și discursul științific, cel care nu poate funcționa în lipsa unor realități identitare bine conturate. Nu în ultimul rând, evocând diferite evenimente istorice, Dumitru Mazilu a atras atenția asupra necesității reprezentată de instaurarea unui climat de colaborare în favoarea unuia de subordonare la nivelul Uniunii Europene. Doar așa, “prin apărarea și promovarea valorilor naționale se poate conferi durabilitatea unei construcții suprastatale”.
Celor deja amintiți le-a urmat prof. univ. dr. Gheorghe Sbârnă care a ales să evoce personalitatea marelui istoric și profesor Constantin C. Giurescu. Personalitatea sa și atitudinea arătată față de viață și istorie, spune prof. Gheorghe Sbârnă, explică pasiunea și calitatea unor generații de istorici care s-au format la catedra marelui istoric. Recunoscând rolul impresiilor și însemnărilor personale în economia unei cercetări științifice, profesorul Gheorghe Zbârnă a susținut că “argumentarea afirmației prin fapte și dovezi concrete trebuie să fie principala preocupare a unui cercetător istoric”. În contextul diversificării fără precedent a cercetării științifice, domnia sa s-a oprit asupra conceptului de demnitate națională despre care a afirmat că “este o aspirație care datează de veacuri și care trebuie protejată și în viitor”.
Atitudinea față de patrimoniul mobil și imobil a fost un alt subiect dezbătut în cadrul evenimentului. Pentru o atenție sportiă față de elementele de patrimoniu a pledat profesorul Miloiu. Lipsa de implicare, dezinteresul și ignoranța ar reprezenta, în opinia domniei sale, principalele provocări cărora suntem nevoiți să le facem față. De asemenea, Silviu Miloiu a atras atenția în ceea ce privește lipsa de profesionalism a celor care întocmesc și implementează proiecte europene de cercetare și reabilitare patrimonială. Succesul într-un asemenea demers poate fi asigurat doar prin capacitatea de a cupla specificul proiectelor naționale la sfera europeană și, după caz, universală. Între punctele forte ale cercetării științifice contemporane a fost menționată libertatea deplină în alegerea unei teme, în vreme ce pregătirea superficială a tinerilor și insuficienta finanțărilor destinate activității de cercetare au fost identificate ca fiind principalele amenințări.
Au mai luat cuvântul profesorii Tudor Rățoi și Ionuț Cojocaru, ambii prezentând practici și strategii de cercetare practicate în alte state, evident, cu scopul de a indica o direcție sănătoasă, o atitudine firească în raport cu cercetarea științifică și semnificațiile ei.
În finalul evenimentului, precum și în multe alte momente ale dezbaterii, prof. univ. dr. Sorin Liviu Damean, moderatorul evenimentului, a trecut în revistă principalele obstacole cărora istoricii, cerctătorii, școala și familia trebuie să le găsească o soluție favorabilă. Dispariția specialiștilor în limba slavă, greutățile reprezentate de costurile pe care le presupune efortul de cercetare științifică la care, ca un făcut, se adaugă și reducerea orelor de istorie au fost subiecte dezvoltate pe larg. De asemenea, domnia sa a punctat și confuzia creată de actualele manuale de istorie precum și de curricula școlară. “Cunoaşterea Istoriei, cea care se fundamentează pe sursele de arhivă, este esențială pentru conservarea identităţii şi promovarea valorilor naţionale pe plan universal, pentru formarea unor cetăţeni responsabili, conştienţi de trecutul istoric, implicaţi activ în viaţa societăţii. Alegerea Craiovei ca locaţie pentru organizarea unei astfel de dezbateri nu a fost întâmplătoare. Cercetarea istorică pe care o desfășurăm în cetatea Băniei, atât la nivelul mediului universitar, cât și la nivel academic, au impus orașul nostru în rândul centrelor care se pot mândri cu contribuții istoriografice remarcabile”, a ținut să adauge profesorul Sorin Liviu Damean.
Evenimentul s-a desfășurat la Biblioteca Județeană Alexandru și Aristia Aman. La manifestare au participat profesorii: Sorin Liviu Damean, Ioan Scurtu, Corneliu Mihail Lungu, Dumitru Mazilu, Gheorghe Sbârnă, Silviu Miloiu, Tudor Rățoi, Ionuț Cojocaru, Liviu Marius Ilie și Mihai Ghițulescu.
