Terenuri de 50.000 hectare degradate în Dolj. Afirmaţia a fost făcută de Eugen Gioancă, ( care a anunţat, chiar în timpul şedinţei colegiului prefectural, că a renunţat la funcţia de director tehnic Direcţia Silvică Dolj, revenind în aparatul central al Regiei Naţionale a Pădurilor). Acesta a prezentat programul de împăduriri la nivelul judeţului Dolj, precizându-le primarilor care le sunt responsabilităţile pentru ca această acţiune să decurgă normal.
A prezentat demersurile iniţiate de Ministerul Mediului pentru plantarea de puieţi forestieri, menţionând că există un protocol încheiat între Ministerul Mediului şi Pădurilor şi Asociaţia Comunelor cu privirea la punerea la dispoziţia comunităţilor de puieţii forestieri pentru plantat în această primăvară. La nivel de ţară se pun la dispoziţie 1,5 milioane de puieţi forestieri.
Puieţii sunt puşi la dispoziţie la Dolj de către Direcţia Silvică. Dacă nu sunt suficienţi veţi face o adresă către direcţiile silvice limitrofe. Atribuţiile Romsilva în cadrul acestui protocol sunt de punerea la dispoziţie a puieţilor în vederea sprijinirii acţiunii de împădurire, de a asigura la plantare, asistenţă tehnică, de obicei vine un delegat al Ocolului Silvic. Administraţiile publice locale trebuie să facă dovada că terenurile pentru care se solicită această sponsorizare sunt în domeniul public sau privat al primăriilor. Direcţia Silvică va analiza în corelaţie cu excedentul de puieţi forestieri de care dispune, posibilitatea acordării prin sponsorizare a cantităţilor solicitate. Avem excedent la ora actuală la pepiniera silvică Zăval-cea mai mare pepinieră din judeţ, plop, salcie, stejar. Dacă solicitaţi vă pune la dispoziţie. După aprobarea sponsorizării vă dăm puieţii necesari.
Eugen Gioancă
Acesta a spus că principalul obiectiv al Direcţiei Silvice este acela de a mări suprafaţa fondului forestier, îndemnându-i pe primari să se mobilizeze şi din 1,5 milioane de puieţi puşi la dispoziţie la nivel national, Doljul să planteze 500.000.
Adresa va fi transmisă către Ministerul Mediului, dumnevoastră veţi identifica terenurile degradate care pot fi împădurite în vederea creşterii suprafeţei fondului forestier doljean. Avem multe terenuri degradate, undeva la 50.000 hectare, terenuri din alte agriculturi, singura soluţie este să le împădurim. Suprafaţa fondului forestier Dolj- 87.000 hectare, înseamnă 11 % din suprafaţa judeţului, 11% mai puţin decât media pe ţară, 27 %, mai puţin decât media U.E undeva la 42%. Avem ocazia să mărim suprafaţa fondului forestier. Să luăm poate 500.000 din cei 1,5 milioane. Doljul are nevoie de împăduriri în afara fondului forestier. Programul din acest an este de 706 hectare, din care 400 hectare integral, adică terenuri goale create în urmă tăierilor de regenerare, aţi văzut, se taie foarte mulţi plopi, în sud se taie maxim trei hectare, pregătim terenul şi venim cu împădurirea. La aceste 400 hectare, mai avem completări 295 şi refaceri 111 la plantaţiile create anii anterior. În această primăvară avem un program de 402 hectare, integrale 96, completări 295, 111 refacere. Avem probleme în a ne realiza programul din cauza condiţiilor meteo pe care le vedeţi. Majoritatea terenurilor sunt îmbibate cu apă, sperăm să se refacă vremea, să ne realizăm programul. În anul 2015, Direcţia Silvică foloseşte 1,6 milioane puieţi pe an. Regia Naţională a Pădurilor pune în această acţiune 1,5 milioane. Direcţia Silvică plantează mai mult, 1,7 milioane. Am plantat şi patru milioane puieţi forestieri pe an. Plantaţiile care se fac se fac în fondul forestier, noi ne dorim creşterea fondului forestier.
Eugen Gioancă
13.000 hectare de păduri nepăzite
Acesta a mai declarat că în perioada 15 martie-15 aprile, conform codului silvic, Ministerul Mediului Apelor şi Pădurilor organizează luna plantării arborilor –luna pădurii cum s-a denumit până în 2008. Scopul acestei acţiuni este „formarea conştinţei forestiere şi de a crea cunoştiinţe profesionale silvice în special proprietarii de pădure, acolo unde mai sunt probleme cu deşeurile. În special pădurile particulare fiindcă din 87.000 hectare administrăm la stat 60.000, diferenţa de 27.000 sunt păduri particulare la care se asigură paza şi administrarea undeva la 14.000, 13.000 hectare sunt nepăzite la ora actuală. Asigurăm paza la 7.000 din cele 27.000 hectare de păduri particulare”, Eugen Gioancă.
Pe lângă acţiunile de plantare vor fi întreprinse şi acţiuni de ecologizare.
„Este praf şi pulbere”
Gheorghe Popa, primarul din Mischii, revoltat a ieşit la cuvânt şi a spus că s-a săturat să lupte să ducă la îndeplinire un proiect de împădurire, care a fost lăsat de izbelişte.
La Mischii a fost accesat un program de 110 hectare de pădure, s-au cheltuit peste zece miliarde şi este praf şi pulbere. Puieţii nu sunt prinşi nici măcar pe un hectar, dar vorbim foarte frumos la televizor, de plantări, de puieţi, de mărirea suprafeţei pădurilor. Cele 110 hectare de la Mischii sunt terenuri supuse eroziunii. În prezent acele 110 hectare stau pline de buruieni. Puieţii sunt unul ici, unul colo, nimeni nu vrea să ia nici o măsură sau să mă ajute să ducem la final acele terenuri. Nu mai ştiu cui să mă adresez, văd că luăm voluntari, ONG-uri şi plantăm, dar pe ceva ce s-au cheltuit banii, cine răspunde sau cine mă ajută să ducem la bun sfârşit acea lucrare. Acea pădure de la Mischii care s-ar dori să fie, este la 3 km de oraşul Craiova, sunt 110 hectare. De 2 ani de zile am încercat să mă întâlnesc cu toată lumea, nimeni nu ajută, doar vorbe.
A reiterat Gheorghe Popa, primar Mischii
Primarii pot primi înapoi banii cofinanţati în proiecte de mediu
Ion Prioteasa le-a dat, însă, şi veşti bune primarilor. Cei care au realizat din banii proprii lucrări în comunităţile pe care le gospodăresc, vor primi banii înapoi.
Săptămâna trecută a fost dată o hotărâre de Guvern care spune că toţi cei care au cofinanţări pe proiectele europene, dar şi pe cele naţionale pot să primească bani direct de la Finanţele Publice ale fiecărui judeţ, în baza unor documente. O simplificare, inclusiv pentru corecţii, nu mai batem la uşile băncilor, pentru că şi noi Consiliul Judeţean, stăm aşa într-un moment în care să putem să ne prezentăm să luăm nişte bani. O altă veste, Ministerul Mediului a avut nişte programe bune pe hârtie, dar în practică dezavantajoase. Primarul din Mischii, spune lucruri adevărate. Eu ştiu foarte bine, am fost parteneri în proiect. Firmele care vin nu îşi permit să ducă proiectul mai departe. În fine, suntem în instanţă, vedem ce o fi. Pe aceste proiecte de mediu nu s-au cheltuit toţi banii, de aceea de două zile a venit o circulară, am vorbit la ADI să parcurgă toate aceste documente. Toţi cei care aţi realizat din banii dumneavostră extindere de canalizare, de alimentare cu apă, de epurare, veţi primi banii înapoi prin acest program, cu condiţia să fi resepctat etapele ca la fondurile europene, să fi fost licitaţii sau procedura pe care să o puteţi prezenta, dosarul final, şi în felul acesta, mulţi, puţini, veţi putea să mai primiţi nişte bani înapoi.
Ion Prioteasa, preşedintele Consiliului Judeţean Dolj
Bani europeni pentru drumurile comunale
De asemenea, şeful administraţiei doljene a anunţat că drumurile mai mici de 20 km nu mai pot fi finanţate de Uniunea Europeană.
S-a terminat colaborarea transfrontalieră, între România-Bulgaria. Din infrastructură, anumite drumuri, vor primi bani europeni din această colaborare. Cei din jurul Dunării, care aveţi legătură cu drumuri comunale, suntem în faza în care facem o hartă, săptămâna viitoare ne vom întâlni cu o parte din dumneavoastră. Pe programul operaţional regional, din păcate, mai mic decât segmentul financiar anterior, motiv pe care nu-l înţelegem, de ce regiunea Oltenia, deşi cea mai săracă, primeşte cei mai puţini bani. Pe programul de infrastructură sunt anumite lucruri, pe care vi le spunem de pe acum. Uniunea Europeană nu mai finanţează drumuri mai mici de 20 km, nu mai finanţează drumuri care nu sunt considerate drumuri strategice, adică strategic înseamnă că un drum ajunge până la limita judeţului vecin şi judeţul vecin se obligă să-l facă mai departe sau este, deja, făcut. În aceste condiţii, drumurile care cred eu că vor fi finalizate în acest segment financiar al Uniunii Europene sunt Craiova-Cetate. De asemenea, ca să legăm judeţul Olt la zona de Pod de la Calafat, limita judeţului Olt, Teslui, Robăneşti, Gherceşti, Pieleşti, Albeşti, toate acestea împreună fac 120 km .De asemenea Breasta, Obedin, Argetoaia, limita judeţului Mehedinţi. Castranova, Leu, Apele Vii, Celaru, Amărăştii de Sus şi Amărăştii de Jos, limita judeţului Olt.
Ion Prioteasa
Se fură sârma de la staţiunea pomicolă
Alt primar nemulţumit a fost cel din Întorsura, care a profitat de şedinţa colegiului prefectural de vineri, unde au participat şi inspectorii şefi ai IPJ Dolj şi IJJ Dolj să-şi spună păsurile.
Constantin Camen, primar Întorsura, a spus că de la staţiunea pomicolă din localitate, care este în faliment şi aparţine de ADS- Agenţia Domeniile Statului dispar frecvent 25 de metri de sârmă. Pentru moment, i-a fost trimisă o echipă de jandarmi pentru a oferi pază.
