În ultimul timp, tot mai mulţi oameni sunt afectaţi de depresie. Depresiile sunt de mai multe tipuri, iar la fiecare individ se manifestă în mod diferit, făcând dificilă depistarea acestei afecţiuni. Cel mai indicat lucru, atunci când simţim că nu mai avem control asupra noastră, este să ne adresăm specialistului, de preferat unui psiholog.
Ce este depresia? Dacă merg la psiholog sunt nebun? Care sunt diferenţele dintre psiholog şi psihiatru? La toate aceste întrebări ne-a răspuns, într-un interviu în exclusivitate, Claudia Gianina Turbatu, psiholog clinician/psihoterapeut, la Spitalul Clinic de Neoropsihiatrie, Centrul de Sănătate Mintală Craiova.
Rep: Ce înseamnă pentru dumneavoastră să fiţi psiholog?
Gianina Turbatu: Pentru mine „a fi psiholog este o artă”, citându-l pe marele Cioran, “iar această artă nu se învaţă, ci se trăieşte şi se experimentează, deoarece nu există un complex de canoane să-ţi dea cheia misterelor psihice a structurilor diferenţiale ale vieţii sufleteşti”. Psihologul nu este medic, nu citeşte gânduri şi nu prescrie tratament medicamentos. Psihologul este o persoană, care pe baza unor cunoştinţe ştiinţifice solid dobândite şi a unor tehnici şi proceduri atestate identifică problemele, iar prin procesul de consiliere şi/sau psihoterapie facilitează găsirea unor soluţii.
Rep: Merg oamenii la psiholog atât de des pe cât ar trebui?
Gianina Turbatu: Majoritatea oamenilor cred că ajungi la psiholog doar atunci când „ai probleme”- afirmaţie total neadevărată. Psihologul este un fel de ghid, de însoţitor, pe drumul către noi înşine şi ne poate însoţi o bucată de vreme cât noi îi dăm voie. El nu face nimic altceva decât să ne ajute să descoperim singuri răspunsurile pe care le avem deja undeva în adâncul nostru şi nu le putem rosti, pentru că nouă, oamenilor, ne lipseşte rostirea. De aceea ar trebui să mergem la psiholog ca să ne curăţim pe dinlăuntrul nostru, să ne lămurim şi apoi să ne putem curăţi rostind. şi, ca să vă raspund concret, da, oamenii au început să se adreseze psihologului, trendul fiind în creştere.
Rep: Care este diferenţa dintre psiholog şi psihiatru?
Gianina Turbatu: Cea mai răspândită confuzie este cea dintre psihiatru şi psiholog. Deşi cele două profesii sunt complementare, ambele având ca obiectiv principal păstrarea sănătăţii şi a echilibrului psihic, ele se diferenţiază foarte mult.
Psihiatrul este un medic care a urmat cursurile unei facultăţi de medicină şi apoi s-a specializat în psihiatrie, el evaluează, identifică şi tratează tulburările psihice prin intermediul medicamentelor.
Psihologul este cel care a urmat cursurile unei facultăţi de psihologie, după care şi-a obţinut atestatul într-o ramură aplicată în psihologie. Psihologul „tratează” normalitatea şi problemele conştiente ale unei persoane. El evaluează, prin intermediul testelor psihologice şi a tehnicilor specifice, funcţionarea individului în plan intelectual, emoţional şi comportamental. Nefiind medic, psihologul nu poate să prescrie medicamente şi nu pune un diagnostic, sarcina lui fiind să intervină pentru îmbunătăţirea performanţelor individuale sau pentru depăşirea unor momente de impas sau conflict.
Rep: Aş vrea să vă rog să îmi vorbiţi, în linii mari, despre depresie. Ce este depresia, de câte feluri este ea şi care sunt stările acestei afecţiuni?
Gianina Turbatu: De multe ori, depresia este un subiect destul de delicat şi greu de abordat, dar din ce în ce mai multe persoane suferă de ea, motiv pentru care ar trebui să ţinem cont de câteva aspecte importante ale acestei afecţiuni. Adesea, suntem surprinşi când auzim că o persoană, pe care noi o vedem fericită, bucuroasă, suferă de depresie. În general, persoanele care suferă de această afecţiune îşi ascund foarte bine simţămintele (trăirile) şi gândurile, chiar şi în faţa specialistului, fie el medic sau psiholog, de teama prejudecăţilor care insoţesc depresia. Nu este uşor să identifici un caz de depresie, deoarece aceasta poate prezenta simptome contradictorii şi se manifestă diferit de la persoană la persoană. Ideea este că oamenii afectaţi se află într-o continuă luptă interioară şi pot exista momente în care se simt învingători şi se manifestă ca atare, zâmbesc şi sunt foarte activi, dar şi momente sau „bătălii” pierdute în care se izoleză temporar.
Prima stare asociată depresiei este fără îndoială tristeţea. Nu de puţine ori însă, furia sau alte simptome contradictorii fac dificilă depistarea afecţiunii. Printre acestea amintim: sentimente de inutilitate şi pesimism, sentimente de vinovăţie sau neputinţă, energie scăzută, senzaţia de „încetineală”, modificări ale apetitului/ scăderea în greutate.
Câte tipuri de depresie avem? Ei bine, există două tipuri majore de depresie:
a. Depresia reactivă este provocată de stresul apărut în urma unor evenimente traumatizante (moartea unei persoane dragi, divorţ, pierderi materiale, şomaj, probleme familiale, stresul acumulat).
b. Depresia majoră, numită şi depresie psihotică, care este de domeniul psihiatriei. Această depresie are o cauzalitate biochimică, genetică şi alte cauze încă necunoscute, dar metaforic vorbind, depresia este un defect de „hard” şi nu de „soft” şi ţine mai mult de structura internă a individului. Din acest motiv, mai degrabă psihiatrul decât psihologul poatea ajuta individul.
Pe lângă depresia reactivă şi depresia majoră, mai putem vorbi, de asemenea, despre o depresie sezonieră, influenţată de schimbarea anotimpului.
Depresia reactivă este mult mai zgomotoasă. Subiectul plânge, se vaită, în general se agaţă de ceilalţi. În schimb, persoana care suferă de depresie majoră are o suferinţă mută, este ca o mască, are o figură împietrită şi în cazurile cele mai grave nu reacţionează la niciun stimul extern. Suicidul este foarte des întâlnit la această categorie de indivizi. Psihologii pleacă de la ideea că nu împrejurările exterioare, ci maniera în care individul le interpretează, creează stări afective negative şi comportamente de tip disfuncţional.
Rep: Care ar putea fi soluţiile pentru a scăpa de depresie?
Gianina Turbatu: Oricine poate fi afectat de depresie, trebuie ştiut, însă, faptul că depresia se poate trata. De aceea, este foarte important să vorbeşti cu cei dragi, să rămâi în contact cu lumea, nu trebuie să te izolezi, ci să încerci din răsputeri să evadezi din singurătatea ta şi să treci peste prejudecata că persoanele care merg la psiholog „sunt nebuni” şi să te adresezi acestor specialişti.
Rep.: De ce sunt oamenii retincenţi în a merge la psiholog?
Gianina Turbatu: Normalitatea şi sănătatea psihică sunt subiecte sensibile care mereu au născut controverse, în bună parte din cauza faptului că există prejudecăţi şi credinţe false, care alimentează teama şi frica celor care au nevoie de ajutor. Lipsa de educaţie privind sănătatea şi igiena psihică sunt principalii factori responsabili de numărul foarte crescut al celor care traversează momentele dificile în viaţă şi care îşi pierd echlibrul interior şi încrederea într-un viitor mai bun. De aceea, consider că oamenilor nu ar trebui să le fie frică sau ruşine să ceară ajutorul atunci când se simt într-un impas existenţial.
Rep.: Care consideraţi că sunt factorii care contribuie la sănătatea psihică a oamenilor?
Gianina Turbatu: Cred că în viaţă, fără voia noastră suntem colecţionari de „bagaje”, dar care nu sunt ale noastre. În dezvoltarea unui individ familia joacă, poate, cel mai important rol. Mediul familial oferă fundalul unui copil pentru când „va creşte mare”. Familiile sunt de multe ori nişte cuiburi de suferinţă pe termen lung, copii pentru care părinţii nu au avut o atenţie specială, dar care cer recunoştinţă sau copii care au avut de toate şi totuşi au luat-o razna. Eu consider că ar trebui să ne dăm seama de „moştenirile” primite şi să încercăm să trăim frumos fără să ne lăsăm prinşi în capcanele din trecut, adică să ne ţinem departe de depresie.
