Craiova între stele

Redactia

Centrul ASTROED de la Universitatea din Craiova, în colaborare cu Primăria municipiului Craiova, Consiliul Judeţean Dolj şi Inspectoratul Şcolar Judeţean Dolj au organizat, vineri, manifestarea “Craiova între stele”. În holul central al Universităţii a fost organizată o expoziţie de instrumente optice, filme didactice şi postere pe teme de astronomie. Prezentarea din sesiunea de postere a cuprins imagini din lucrările “Miraj cosmic”, “Misiuni ESA în Sistemul Solar”, “Misiuni spaţiale care au marcat omenirea”, „Universul Magic”, „Lunetele, primele instrumente astronomie”, „Viaţa pe o navetă spaţială”. De asemenea, publicul a putut să vadă reţeaua de telescoape de care Universitatea din Craiova beneficiază de anul trecut, echipamente achiziţionate cu sprijinul unei companii private. Totodată, directorul centrului Astroed, prof.univ.dr.Radu Constantinescu, a anunţat că va fi amplasat la Grădina Botanică un observator astronomic. Evenimentul de vineri a fost şi un bun prilej de a premia elevii merituoşi. Aceştia au primit diplome ca răsplată pentru rezultatele obţinute la olimpiadele de astronomie.
Dumitru Prunariu le-a vorbit copiilor despre viitorul cosmonauticii.

Emigrarea în spaţiul cosmic

Cel mai aşteptat moment al manifestării a fost întâlnirea cu Dumitru Prunariu, primul cosmonaut român. Sala Albastră a Universităţii din Craiova a fost neîncăpătoare pentru zecile de oameni, care au venit să-l cunoască pe Dumitru Prunariu.
Acesta a susţinut simpozionul „Un pas spre infinit” în care a făcut o prezentare despre activităţile cosmice, despre ceea ce reprezintă. De asemenea, acesta a precizat că a sta în cosmos ar putea fi varianta cea mai viabilă pentru supravieţuirea umană, ar fi locul ideal în care am putea să locuim în afara pământului, fiind şi un loc mai sigur ferit de calamităţi naturale, războaie.

Konstantin Şiolkovski, un pioner al zborurilor cosmice spunea că pământul este leagănul omenirii, dar omenirea nu poate rămâne în leagăn întotdeauna. Argumentul principal pentru colonizarea spaţiului cosmic ca argument de prim-rang este asigurarea supravieţuirii civilizaţiei umane şi dezvoltarea de locaţii alternative în afara pământului unde omenirea ar putea avea continuitate în caz de dezastre naturale şi dezastre provocate de om, multe lucruri se întâmplă pe Pământ din cauza noastră. Emigrarea spre alte planete s-ar face ca să evităm suprapopularea planetei noastre. Care ar fi limitele explorării spaţiale? Noi ştim că omul a ajuns deocamadată pe Lună, care este un alt corp ceresc, care nu este o planetă, este satelitul natural al planetei noastre, dar omul se gândeşte să ajungă mai departe, pe o planetă adevărată, pe planeta Marte. Cu mijloace proprii, investighează şi continuă să investigheze sistemul solar, să aflăm ce reprezintă aceste planete în cadrul unui complex major care este Sistemul Solar,dacă a existat vreodată viaţă pe alte planete, dacă da, cum s-a transformat, toate aceste ne vor da informaţii despre această planetă şi vom şti cum să acţionăm pentru a nu ne lăsa distruşi în exterior sau pentru a nu ne autodistruge.
A punctat  Dumitru Prunariu

Dumitru Prunariu a explicat şi utilitatea spaţiului cosmic, dar şi cât de multe investiţii s-au realizat în domeniul cosmic.

Din spaţiul cosmic se fac fotografii ale Pământului, se cercetează terenuri, câmpul de luptă unde este un conflict, se efectuează telecomunicaţii, se spune în general în regim militar ceea ce înseamnă şi guvernamental, se supraveghează electronic ceea ce se emite, se poate înregistra. Spaţiul cosmic reprezintă o investiţie enormă care nu mai poate fi realizată de o singură naţiune. Cooperarea internaţională este strict necesară pentru a realiza în continuare lucruri importante în domeniul cosmic. După ce au zburat doar cu nave cosmice în jurul Pământului, mai mult sau mai puţine zile,oamenii s-au gândit să construiască baze la bordul căreia să poată să construiască mult mai mult în Cosmos şi au construit staţii spaţiale. Până la această staţie cosmică internaţională care se află acum în Cosmos, care are o dimensiune aproape cât un teren de fotbal şi cântăreşte 400 tone s-a început cu staţii mai modeste. La construirea ei au lucrat 16 naţiuni şi este cel mai costisitor proiect de cooperare internaţionale de până acum, la bordul ei zboară numeroase echipaje internaţionale, Rusia, America, Asia, Japonia, toate acestea trebuie să vorbească limbi comune, să-şi cunoască cultura, să se stimeze reciproc, să se respecte reciproc şi să colaboreze în efectuarea zborururilor ştiinţifice acolo sus în Cosmos. Pentru a zbura în Cosmos trebuie să investeşti în cosmos. Ca volum de investiţii în domeniul cosmosului civil, nu mă refer şi la aplicaţiile militare sunt zece state. SUA investeşte cam 18 miliarde în fiecare an, Rusia cu 5, 6 miliarde ESA cu 20 state, 5, 3 miliarde, China este a treia putere cosmică care îşi trimite oamenii cu mijloacele proprii în Cosmos, are acum un modul de staţie cosmică orbitală, iar în 2022 va avea o staţie cosmică de dimensiuni mari la care invită şi echipaje internaţionale să lucreze. România este de 3 ani membră a Agenţiei Spaţiale Europene, o agenţie interguvernamentală care efectuează cercetări pentru întreaga Europa, iar noi suntem cuplaţi direct la programele europene prin Agenţia Spaţială.
Explică Dumitru Prunariu

Ofertă pentru pasionaţii de fizică

Dumitru Prunariu, care este şi preşedintele Comitetului ONU pentru utilizarea paşnică a spaţiului extraatmosferic, a lansat o ofertă pentru cei care doresc să-şi trimită experimentele la bordul staţiei orbitale. Spaţiul cosmic este deschis şi explorării private, nu doar de către companii de stat.

Spaţiul cosmic este utilizat şi în scopuri paşnice şi militare, este folosit de guvern dar folosit şi de către companii private, este de vânzare pentru experimente. Dacă aveţi experimente care consideraţi că pot fi efectuate în spaţiul cosmic, pot să vă ajut să le trimitem la bordul staţiei orbitale în regim privat. Pot să vă pun în legătură directă, cu o firmă americană, Nanorex, sunt reprezentantul lor în România care trimite pentru 30.000 dolari un cub de 10 pe 10 centimetri care se poate alimenta în staţia orbitală printr-un usb la 5 volţi, în interiorul lor puteţi pune ce tip de experiment miniaturizat doriţi, funcţionează o lună de zile acolo, transmite în permanenţă la sol rezultatele înregistrate şi puteţi avea rezultate în experimente cosmice printr-o firmă privată.
A declarat Dumitru Prunariu

author avatar
Redactia
Distribuie acest articol