Victor Ponta, candidatul PSD şi al aliaţilor UNPR şi PC, la alegerile prezidenţiale, este favorit în toate sondajele de opinie. Ce-i drept, nu la distanţă foarte mare de contracandidatul său Klaus Iohannis. În sondaje, pentru primul tur al alegerilor prezidenţiale, Victor Ponta are de ceva vreme 41%-42% dintre voturi, iar Iohannis a crescut de la 26% la 28%.
Sondajele de opinie, însă, sunt făcute, adesea, la comanda politicienilor şi pe eşantioane de 1000-1500 de persoane. Diferenţa dintre cei doi este între 8 şi 10 procente, nu suficient de mare astfel încât Ponta să fie sigur că în turul al II-lea va fi ales preşedinte al României. Va depinde, în mare măsură, de ceilalţi candidaţi, din turul I, pe cine vor alege să suţină în turul II.
Pe Victor Ponta îl ştiţi ca preşedinte al PSD şi premier al României. Mai ştiţi că soţia sa este Daciana Sârbu, europarlamentar şi că socrul său este senatorul Ilie Sârbu, pesedist cu ştate vechi. Are un băiat din prima căsătorie (cu Roxana Ponta) şi o fată din a doua căsătorie.
Victor Ponta s-a născut pe 20 septembrie 1972, la Bucureşti. În 1995 a absolvit Facultatea de Drept din cadrul Universităţii din Capitală.
În iulie 2003 a obţinut titlul de doctor în drept din partea Universităţii din Bucureşti cu teza „Curtea Penală Internaţională”. Îndrumătorul ştiinţific al lucrării a fost Adrian Năstase, pe vremea aceea premier al României.
În 2012, Ponta a fost acuzat de plagiat în teza de doctorat, după ce revista Nature, dar şi alte publicaţii internaţionale au dat exemple în acest sens.
Ponta a admis că sistemul bibliografic utilizat în teza de doctorat nu este foarte clar în privinţa citării surselor bibliografice, însă a respins acuzaţia de plagiat.
Victor Ponta a urmat şi un curs postuniversitar la Universitatea din Catania. Trebuie reamintit că până în iunie 2012, Ponta a avut, în biografia oficială, un master la Universitatea din Catania. După ce mass-media a descoperit că a fost vorba doar de un curs postuniversitar, Ponta şi-a şters datele din C.V.
Actualul premier al României a fost până în 1998 procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, iar între 1998 şi 2002 a ocupat funcţia de procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie, secţia Anticorupţie, Urmărire Penală şi Criminalistică.
Între 2000 şi 2001 a ocupat funcţia de coordonator al Biroului de Combatere a Spălării Banilor.
Victor Ponta a intrat în politică în 2001, la invitaţia lui Năstase, iar în noiembrie 2003 a fost ales preşedinte al Tineretului Social Democrat. A fost mai întâi preşedinte al Tineretului Social Democrat, apoi vicepreşedinte al Partidului Social Democrat, iar în 2010, a fost ales preşedinte al partidului
În perioada 2001–2004, în timpul guvernării PSD, Ponta a fost secretar de stat, şeful Corpului de Control al Guvernului.
În 2004 a fost ales deputat în Parlamentul României, după ce a participat ca şi candidat al Gorjului, de atunci fiind reales pe această funcţie şi în 2008 şi în 2012.
În 2006 a preluat funcţia de vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.
În 2008, în primul guvern Boc, Victor Ponta a fost ministru delegat pentru relaţia cu Parlamentul.
Doi ani, trei Guverne sub Ponta
Din luna mai 2012, Victor Ponta este premier al României. Atunci a fost învestit în funcţia de prim-ministru, după ce Guvernul Ungureanu a căzut în urma unei moţiuni de cenzură a USL.
După ce la alegerile parlamentare USL a obţinut majoritatea, Victor Ponta a fost singurul propus pentru funcţia de premier al ţării. Preşedintele Traian Băsescu a semnat numirea acestuia în funcţie pe 17 decembrie 2012, astfel că Românii a avut un al doilea Guvern Ponta.
Cel de-al treilea Guvern Ponta a venit după ruperea USL.
Pe 24 februarie, liderul PNL Crin Antonescu a declarat că partidul său iese de la guvernare, deci alianţa USL nu mai există. După aceasta, PSD, partidul premierului Ponta, a purtat negocieri cu partidul maghiarilor români, UDMR, – aflat în opoziţie – şi acesta s-a declarat de acord să înlocuiască la guvernare pe liberali (PNL). Astfel în martie 2014 a fost alcătuit guvernul Ponta 3 cu sprijinul PSD, UNPR, PC şi UDMR.
Minciuni, ipocrizie şi limbaj neadecvat
Victor Ponta s-a remarcat în nenumărate rânduri pentru gafele pe care le-a făcut, minciunile spuse şi chiar limbajul total nepotrivit funcţiei de premier. Vom vorbi acum doar despre câteva dintre ele.
Prezent, în calitate de premier, pentru a inspecta daunele după inundaţiile din Teleorman în aprilie 2014, Ponta a fost surprins de camerele de luat vederi în timp ce se adresa ministrului Apelor, Doina Pană, cu „fă”.
„Tu ce faci, fă, Doina, aici? Aveai chef de nişte inundaţii?”, i-a spus Ponta Doinei Pană. Deşi mai mulţi specialişti au făcut inclusiv o analiză audio din care a reieşit clar că acelea au fost cuvintele lui Ponta, acesta a negat în permanenţă.
Tot atunci, Ponta a fost surprins de camere de luat vederi, în timp ce se afla într-o barcă pneumatică. Barca în care era Ponta a fost împinsă de pompierii de la ISU, în zone în care apa nu ajungea nici până la genunchi. Asta în timp ce jurnaliştii şi localnicii mergeau prin apă.
Un alt moment penibil şi memorabil, din nefericire, a fost întâlnirea dintre preşedintele Traian Băsescu, premierul Victor Ponta şi ministrul finanţelor, Ioana Petrescu, întâlnire în care s-au purtat discuţii despre sustenabilitatea măsurii de reducere a CAS cu 5 procente.
Înregistrarea discuţiei a fost dată publicităţii de către administraţia prezidenţială în luna iulie, după ce Victor Ponta l-a acuzat pe şeful statului de “comportament bădărănesc” faţă de Ioana Petrescu, în timpul discuţiilor care au avut ca temă proiectul de lege privind reducerea CAS cu 5 puncte, măsură considerată nesustenabilă de şeful statului.
Imaginele au arătat un premier şi un ministru de finanţe ai unei ţări europene, total nepregătiţi.
S-au uitat pe pereţi, nu au spus mai nimic.
Mai mult, când preşedintele Traian Băsescu a făcut vorbire de Obiectivul Bugetar pe termen Mediu – denumit pe scurt MTO, Ponta a rămas blocat, neînţelegând despre ce a fost vorba.
Ministrul Finanţelor, Ioana Petrescu, susţinută de Victor Ponta, întrebată în mai multe rânduri de preşedinte de ce susţine concret măsura reducerii CAS cu 5 procente, a declarat că este proiectul ei „de suflet”.
Imaginile le ştiţi cu toţii, au trecut chiar graniţele ţării, dar dacă doriţi să le revedeţi, accesaţi link-ul din articolul publicat pe site-ul www.editie.ro.
Un alt moment ridicol, dar de neconceput a fost acela în care Guvernul României, în frunte cu Ponta susţineau că economia ţării este înfloritoare, iar europenii, pe datele transmise lor de România, anunţau că ţara noastră este în recesiune tehnică.
Institutul Naţional de Statistică a publicat pentru ţară date în care totul era prezentat în “roz”, iar în Europa au ajuns datele corecte.
Nici astăzi, Victor Ponta şi apropiaţii lui nu recunosc că ţara are probleme financiare.
Nu mai vorbim de promisiunile din campaniile electorale din 2012, de locuri de muncă, autostrăzi şi altele, promisiuni care de mai bine de doi ani de zile de când se află la guvernare Ponta nu a reuşit să le ducă la îndeplinire.
În plus, deşi vorbeşte despre o justiţie independentă, Ponta a ţinut partea unor puşcăriaşi, puşcăriabili precum Adrian Năstase, Dan Voiculescu şi chiar Adrian Duicu, baronul PSD de Mehedinţi acuzat că a făcut trafic de influenţă chiar din biroul premierului.
Într-un singur capitol a fost consecvent-”Jos Băsescu, jos băsiştii”. Asta spune în permanenţă Ponta, asta spun social-democraţii. Pentru fiecare greşeală, fiecare eşec, al său, Ponta dă vina pe şeful statului.
Victor Ponta vorbeşte acum despre „unire”. “Preşedintele care uneşte”, este tema de campanie pentru alegerile din noiembrie a lui Ponta.
Problema este că realitatea realizărilor sale este alta.
Oricine a îndrăznit să critice acţiunile lui Ponta, ale guvernului, miniştrilor, ale parlamentarilor susţinuţi de PSD sau ale autorităţilor locale şi judeţene social- democrate, a fost catalogat drept „băsist”. Astfel, ţara a fost împărţită în două categorii: cei care susţin PSD şi pe Ponta şi „băsiştii”. Asta a avut consecinţe: agresiuni verbale, agresiuni fizice, presiuni la locul de muncă.
„Puterea” actuală pare să nu accepte independenţa şi nici ideea de neutralitate. Principiul după care se ghidează este: „Cu noi, sau împotriva noastră”. Vom reveni cu exemple în acest sens pe parcursul campaniei electorale.
Poreclele lui Ponta
Mickey Mouse, Plagiatorul, Mincinosul, Pisicuţul, Premierul copy-paste, sunt câteva dintre poreclele care i-au fost puse lui Victor Ponta de alţi politicieni, dar şi de jurnalişti, ori oamenii de rând.
