Poeţii care participă la Festivalul Mondial de Poezie “Mihai Eminescu” au avut ieri o întâlnire cu preşedintele Consiliului Judeţean Dolj, Ion Prioteasa. Acesta le-a prezentat poeţilor obiectivele turistice pe care le deţine Craiova, dar şi investiţiile făcute de Consiliul Judeţean pentru judeţul Dolj.
A povestit totodată cum s-au dezvoltat localităţile din Dolj de-a lungul mandatului său.
Sunt 41 de judeţe în România, Doljul este al patrulea judeţ ca mărime. Judeţul este condus de un preşedinte care este ales uninominal şi de către un număr de consilierii în funcţie de numărul populaţiei, în cazul nostru, 37 consilieri. Sunt la al treilea mandat, mandatul meu se termină în anul 2016 şi sunt de zece ani la conducerea acestui judeţ. Este un mare avantaj să poţi să gândeşti o strategie în termen mediu, în cazul nostru şi am avut marea şansă ca în această perioadă de când sunt preşedinte al Consiliului Judeţean Dolj, România să fie admisă în marea familie europeană. În perioada de dinainte de intrarea României în U.E, acest judeţ primea pentru investiţii circa 5 milioane de euro de la Guvernul Român. Odată cu intrarea în U.E, cu accesul la fondurile U.E s-a deschis această competiţie în care se pot aduce foarte mulţi bani din fonduri europene. Suntem unul din primele judeţe din România care am absorbit fondurile europene, dar nu în totalitate. După aprecierea noastră, numai CJ Dolj a absorbit până în acest moment undeva la 450 milioane de euro, iar tot judeţul, cu comune şi municipiul Craiova se apropie de 1 miliard de euro. La începutul mandatului meu aveam trei localităţi din 111 cu alimentare cu apă, iar în acest moment sunt 102 localităţi şi ambiţia noastră e ca până la sfârşitul mandatului toate localităţile să aibă apă curentă, canalizare şi epurare de apă, acelaşi lucru se va întâmpla cu un master-plan de deşeuri care este la raza întregului judeţ, 54 de milioane de euro sunt investiţi pentru colectarea acestor deşeuri.
Ion Prioteasa, preşedinte CJ Dolj
Le-a vorbit scriitorilor veniţi din întreaga lume despre personalităţile româneşti care fac cinste ţării şi sunt recunoscuţi pe tot mapamondul, precum Henri Coandă, inventatorul avionului cu reacţie, Petrache Poenaru, inventatorul stiloului, Constantin Brâncuşi, Gogu Constantinescu-inventatorul sonicităţii,
Poate că nu aţi fi putut să veniţi cu avionul dacă nu ar fi existat un inventator pe nume Henri Coandă, care a copilărit aici. Pentru că sunteţi oameni ai scrisului, poate că nu v-aţi gândit că cel care a inventat stiloul se numeşte Petrache Poenaru şi a învăţat aici, la un colegiu la 200 metri de aici, (nr. Colegiul Naţional “Carol I”, cel care a şi fondat Colegiul Naţional “Carol I” din Craiova.) Tot la această şcoală a învăţat un savant care a dat numele unei ştiinţe numite sonicitate, Gogu Constantinescu, care s-a stins de curând în Marea Britanie. L-aş aminti şi pe marele Brâncuşi, care a spus că la Craiova s-a născut a doua oară.
Ion Prioteasa, preşedinte CJ Dolj.
22.000 euro investiţi în ultimii 6 ani pentru reabilitarea locaţiilor pe care le deţine CJ Dolj
Prezentarea s-a ţinut în sala de şedinţe a Consiliului Judeţean Dolj. Pe parcursul întâlnirii, a rulat şi un filmuleţ cu imagini despre Podul Calafat-Vidin, Parcul “Nicolae Romanescu”, Aeroportul Internaţional Craiova,”un proiect de succes, pentru că nimeni nu ne-a dat nici o şansă de a dezvolta un aeroport situat la 200 km de Bucureşti şi 200 km de Sofia“, a completat Ion Prioteasa.
În lista clădirilor deţinute de CJ Dolj şi în care s-au realizat numeroase investiţii, Ion Prioteasa a precizat instituţiile de cultură, Muzeul Olteniei, Casa Băniei, Muzeul de Artă, dar şi detalii despre istoria acestor clădiri. În plus, i-a anunţat că în curtea Muzeului de Artă se va construi Centrul Internaţional “Constantin Brâncuşi”.
Scriitorii au primit şi un album monografic în care sunt prezentate toate aceste investiţii efectuate de CJ Dolj. Albumul mai cuprinde şi informaţii despre originea şi istoria judeţului Dolj, monumente istorice şi de arhitectură din Dolj, personalităţi doljene, obiceiuri şi sărbători tradiţionale, date despre economia şi agricultura din judeţul Dolj.
În plus, poetul Germain Droogenbroodt le-a propus celorlalţi poeţi să semneze o petiţie prin care Craiova să obţină inevitabil, titlul de capitală culturală europeană în anul 2021.
Poeţii au apreciat informaţiile primite şi au spus că vor să li se ofere posibilitatea să viziteze obiectivele turistice prezentate. Ion Deaconescu, preşedintele Academiei Internaţionale “Mihai Eminescu” le-a promis acestora că ziua de 19 septembrie, după încheierea festivalului va fi rezervată exclusiv pentru a vizita oraşul Craiova.
Simpozionul internaţional «Poezia în era internetului»
În cadrul Festivalului de Poezie “Mihai Eminescu”, s-a desfăşurat “Simpozionul internaţional, Poezia în era internetului”. Evenimentul a fost moderat de Milan Richter şi Juri Talvet. Au mai luat cuvântul şi alţi poeţi prezenţi în sală. Aceştia au vorbit despre “relaţia” unui poet cu internetul, despre beneficiile şi dezavantajele pe care le are utilizarea internetului şi cum ajută acesta să promoveze scriitorul peste hotare.
Internetul nu ajută poetul fiindcă ceea ce crează poeţii se află întâi în mintea acestora, apoi trece în mâini. Internetul este un ajutor atunci când ai nevoie de anumite nume, caută cuvinte idei şi totul se face într-un ritm foarte alert. Prin intermediul internetului comunic cu translatorii, prietenii, pot să fac schimb de idei, de poezii, mai ales că această comunicare se realizează mult mai rapid faţă de vremea lui Goethe, acum 200-250 de ani când scrisorile erau trimise cu ajutorul cailor şi mesagerilor. Prin urmare, internetul mă ajută la traducere, acolo se găsesc o mulţime de dicţionare, dar nu mă refer în niciun caz la Google, este important să creezi un poem în mintea ta şi apoi să-l transpui pe hârtie sau pe hârtia digitală pentru că aşa a fost din cele mai vechi timpuri.
A declarat Milan Richter din Slovacia
Internetul ajută la schimbarea raporturilor dintre timp, spaţiu şi corp, de asemenea este o boală fiindcă de aici a rezultat melancolia aceasta care îi împinge pe tineri să scrie de la o vârstă atât de fragedă. Poezia va continua, nu se va opri aici. Prin intermediul poeziei, punem emoţie în limbă, o putem aşeza acolo unde vreme. Internetul contribuie la realizarea unor permutări care se realizează între limbă, versuri şi gânduri, este şi o prelungire a ceea ce suntem noi în interior, cu ajutorul internetului putem să răspândim ceea ce se află în interior.
A declarat Nicole Brossard din Canada
Programul zilei de ieri al Festivalului de Poezie “Mihai Eminescu” a inclus şi un recital poetic şi o dezbatere despre criza literaturii de astăzi, eveniment desfăşurat la Colegiul Naţional “Fraţii Buzeşti” şi lansarea lucrărilor “Antologia Poziei Universale de astăzi, “Fereastră cu oglindă” de Nedelijko Terzic, “Nori mari” de Veaceslav Samoskin şi “În fiecare doar un suflet” de Sreten Perovic.
Festivalul se încheie astăzi. La ora 9.00, s-a organizat o vizită la Sala Brâncuşi de la Muzeul de Artă. Va fi deshisă special pentru poeţi, o expoziţie cu cele mai importante opere de artă realizate de Constantin Brâncuşi. La ora 12.30 se va vizita Complexul Brâncuşi din Târgu-Jiu. Seara la ora 17.00, va avea loc vernisajul expoziţiei de pictură Constantin Mihalache.
