Ministerul Educaţiei Naţionale, Patriarhia Română şi Secretariatul de Stat pentru Culte au semnat un protocol de colaborare care vizează predarea disciplinei religie – cultul ortodox în învăţământul preuniversitar şi organizarea învăţământului teologic ortodox preuniversitar şi universitar. Ministerul l-a desecretizat.
Unităţile de învăţământ preuniversitar au obligaţia legală de a asigura respectarea convingerilor religioase
Protocolul stipulează că unităţile de învăţământ preuniversitar au obligaţia legală de a asigura respectarea convingerilor, a valorilor şi a simbolurilor religioase. Programele şcolare pentru disciplina religie – cultul ortodox sunt elaborate de către Ministerul Educaţiei Naţionale în colaborare cu Patriarhia Română şi cu Secretariatul de Stat pentru Culte şi sunt aprobate potrivit legii. Manualele de religie – cultul ortodox sunt avizate de Patriarhia Română şi se aprobă conform legii.
Ministerul Educaţiei şi Patriarhia Română îşi vor comunica rapoarte de evaluare
În vederea perfecţionării actului educaţional şi pentru o implementare eficientă a cooperării în domeniul învăţământului religios şi teologic ortodox preuniversitar, Protocolul stabileşte că Ministerul Educaţiei Naţionale/inspectoratele şcolare judeţene pe de o parte, şi Patriarhia Română/centrele eparhiale, pe de altă parte, îşi vor comunica reciproc, semestrial şi ori de câte ori este nevoie, rapoarte de evaluare proprie asupra aspectelor reglementate de prezentul protocol, cu propuneri de îmbunătăţire a învăţământului religios şi teologic ortodox preuniversitar.
Reprezentanţii Patriarhiei Române/ai centrelor eparhiale pot participa cu statut de invitat la activităţile de inspecţie şcolară. Un alt aspect reglementat îl reprezintă încadrarea personalului didactic pe catedre de religie – cultul ortodox în unităţi de învăţământ preuniversitar. Astfel, încadrarea se face cu avizul scris al chiriarhului (binecuvântare), iar retragerea motivată a acestui aviz duce la încetarea de drept a contractului individual de muncă, conform legislaţiei în vigoare.
Mari schimbări şi pentru Facultăţile de teologie ortodoxă
Facultăţile de teologie ortodoxă şi departamentele de teologie ortodoxă (din cadrul altor facultăţi cu domenii înrudite) se înfiinţează, se restructurează în alte forme de învăţământ superior, îşi restrâng activitatea sau intră în lichidare potrivit prevederilor legale în vigoare. Aceste modificări se fac la solicitarea chiriarhului, aprobată de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române şi de Senatul universităţii, cu respectarea autonomiei universitare. Necesarul de şcolarizare pentru anul I, specializarea Teologie Pastorală, este stabilit anual de către Patriarhia Română şi se comunică Ministerului Educaţiei Naţionale. Necesarul de şcolarizare pentru celelalte specializări este stabilit, de comun acord, de Patriarhia Română şi instituţiile de învăţământ superior, în limita cifrei de şcolarizare aprobată de Guvern.
Înscrierea la facultăţile de teologie ortodoxă se face pe baza avizului scris (binecuvântării) al chiriarhului. Admiterea în aceste facultăţi şi durata studiilor vor respecta reglementările din învăţământul superior de stat, cu păstrarea specificului bisericesc, care presupune ca durata specializării Teologie Pastorală, pentru studii universitare de licenţă, să fie de patru ani. Retragerea avizului se aplică studenţilor care se fac vinovaţi de abateri grave de la morala şi doctrina cultului, după consultarea consiliului facultăţii de teologie. În aceste situaţii, exmatricularea studenţilor va fi pusă în aplicare de către conducerea universităţilor. Ocuparea unui post didactic în cadrul unei facultăţi sau departament de teologie ortodoxă se face cu avizul scris al chiriarhului.
Cadrul legislativ pe care se fundamentează protocolul este format din Constituţia României, Legea Educaţiei Naţionale nr. 1/2011, Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor, Legea 53/2003 – Codul Muncii, Statutul pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române, Hotărârea Guvernului nr. 185/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei Naţionale.
Reprezentanţii ISJ Dolj au declarat că acest protocol nu poate fi decât de bun-augur pentru învăţământul preuniversitar şi că salută această iniţiativă, aşteptându-se la o bună cooperare între părţile colaboratoare.
Ministerul Educaţiei a făcut public luni, 2 iunie, protocolul încheiat cu Patriarhia Română cu privire la predarea în şcoli a disciplinei religie-cultul ortodox. Încadrarea profesorilor pe catedre de religie – cultul ortodox în şcoli şi licee se face “cu avizul scris (binecuvântarea) al chiriarhului”. Refuzul acordării binecuvântării trebuie să fie “motivat temeinic”, retragerea binecuvântării “se face pentru abateri grave de la doctrina sau morala cultului” şi duce la încetarea de drept a contractului individual de muncă, potrivit HotNews.ro. De asemenea, procedura de acordare şi de retragere a binecuvântării se elaborează de către Patriarhia Română, se aproba prin hotărârea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, după care procedura se comunică Ministerului Educaţiei şi Secretariatului de Stat pentru Culte.
Protocolul prevede şi ca “reprezentanţii Patriarhiei Române / ai centrelor eparhiale pot participa cu statut de invitat la activităţile de inspecţie şcolară”. Un alt articol statuează faptul că tinerii care vor să se înscrie la facultăţile de teologie ortodoxă au nevoie şi ei de binecuvântare pentru a putea participa la admitere.
Anunţul referitor la încheierea protocolului a fost făcut de agenţia de ştiri a Patriarhiei
Anunţul referitor la încheierea protocolului a fost făcut de agenţia de ştiri a Patriarhiei, basilica.ro. Cele trei instituţii semnatare au specificat motivele pentru care încheie acest Protocol:
Cunoscând că educaţia religioasă realizată în şcoală promovează în mod explicit dezvoltarea spirituală, morală, culturală a elevului, pregătindu-l pentru responsabilităţi şi exigenţe ale vieţii de adult, potrivit valorilor creştine;
Luând în considerare faptul că absolvenţii instituţiilor de învăţământ teologic ortodox sunt angajaţi, în cea mai mare parte, de către Biserica Ortodoxă Română, şi că, prin urmare, aceştia trebuie să îndeplinească exigenţele ei, ca formare academică şi moral-spirituală;
Apreciind faptul că, după 1989, pe baza legislaţiei în domeniu, ora de religie şi şcolile de teologie ortodoxă şi-au reluat locul în sistemul de învăţământ public din România;
Luând aminte că, potrivit învăţăturii evanghelice şi a doctrinei canonice, episcopul, în eparhia sa, are responsabilitatea de a exercita slujirea de învăţător al credinţei;
