Dintr-o sărbătoare a muncii, cu o tradiţie de mai bine de un secol şi cu origini americane, 1 Mai a devenit o sărbătoare a micilor şi a petrecerilor câmpeneşti, pentru majoritatea românilor. Puţini sunt cei care încalcă regula şi la fel de puţini sunt şi cei care îşi mai amintesc cum în vremurile comuniste erau siliţi să participe la paradele închinate “bravilor conducători”. Ziua Internaţională a Muncii este sărbătorită în majoritatea ţărilor lumii.
Pe 1 mai 1872, aproximativ o sută de mii de muncitori din New York, majoritatea din industria construcţiilor, au ieşit în stradă pentru a cere reducerea orelor de muncă la opt, fără a le fi tăiat salariul.
Trei zile mai târziu, în Piata Heymarket din Chicago, peste 65 de mii de grevişti aveau să poarte adevărate lupte cu poliţiştii. În urma vilenţelor de stradă au rezultat mai multe victime. 17 ani mai târziu, în 1889, Congresul Internaţionalei Socialiste a decretat data de 1 mai drept Ziua Internaţională a Muncii, în memoria victimelor grevei generale din Chicago. De atunci, ziua de 1 Mai este sărbătorită în fiecare an
În România, sărbătoarea muncii a fost “adusă” de regele Carol al II-lea, în 1890, dar a luat amploare abia în era comunistă. Atmosfera festivă în care se mulţumea “bravilor conduc.ători” pentru liniştea şi bunăstarea oferită era creată de oameni de la sate şi din oraşe, scoşi cu forţa din case pentru a-şi manifesta “recunoştinţa” faţă de “marele erou” reprezentat, pe rând, de Gheorghe Gheorghiu Dej şi Nicolae Ceauşescu.
Parade de muncitori îmbrăcaţi ca la zi mare, pionieri şi şoimi ai patriei care scandau lozinci de preamărire şi înălţau pancarte uriaşe, aşa se manifestau românii de pretutindeni de 1 mai, care mobilizaţi de Partidul Comunist considerau această zi un adevărat motiv de sărbătoare a muncii. Singura parte din Ziua Internaţională a Muncii, care încă se mai păstrează şi a devenit o tradiţie la noi, este ieşeala la iarbă verde cu mici şi bere, ceea ce pe vremea lui Nea Nicu, încheia marea sărbătoare.
„În acest an, ziua „oamenilor muncii“ începe cu o vacanță binemeritată care se întinde pe aproape o săptămână, până în a doua zi de Paști.
O parte dintre români, mai… „duși la biserică“, se vor abține să sărbătorească Ziua Muncii pentru că ea cade, în acest an, în Sfânta Săptămână a Patimilor Mântuitorului, mai mult, chiar în Miercurea Mare. Aceasta este o zi importantă de post și rugăciune, de înfrânare și penitență, de pregătire duhovnicească și spovedanie, de cuminecare, înainte de Învierea Domnului. În această zi, preoții oficiază denii, slujbe speciale înainte de marele praznic creștin, iar credincioșii respectă tradițiile străvechi. Denia din Miercurea Mare este cea care rememorează momentul spălării picioarelor Domnului Iisus Hristos de către Maria Magdalena. Tot în această zi, Iuda Iscarioteanul îl vindea pe Iisus fariseilor pentru treizeci de arginți”, afirmă prof. dr. Florin Epure, directorul Direcției de Cultură Vâlcea.
Andi Niculescu
