35 de ani plini, de la Revoluție. Libertatea câștigată cu sacrificii se confruntă cu pericolele uitării și ale manipulării
Pentru tinerii din România anului 2024, libertatea și democrația sunt normalitatea cu care au crescut. Pentru părinți și bunici, ele sunt un câștig scump, plătit cu sacrificii și speranțe, în decembrie 1989. Nicolae Iorga avertiza că „cine nu-și cunoaște trecutul este condamnat să-l repete”, iar această lecție devine din ce în ce mai relevantă. La 35 de ani de la Revoluție, multe dintre idealurile de atunci rămân neîmplinite și ne aflăm prea rapid în postura de a fi păcăliți și de a ne repeta istoria.
Democrația în România. Lecțiile trecutului și testele prezentului
35 de ani plini, de la Revoluție. Libertatea câștigată cu sacrificii se confruntă cu pericolele uitării și ale manipulării
Comunismul a reprezentat pentru românul simplu, neștiutor și naiv un inamic așezat central. Milioane de oameni din anii 1950 – 1960 și chiar 1970 au fost luați de la sat, aduși la oraș unde li s-a oferit un apartament. Pentru prima dată în viața lor aveau radio, frigider și televizor. Pentru mulți nu exista nimic altceva decât comunism. Era viața lor. Acolo au trăit, au muncit, au avut realizări și copii. Ei nu știau cum e fără comunism. Totul mergea ca uns pentru poporul care știa să execute, cotropit de frică și de insecurități.
În 1989, Nicolae Ceaușescu începea să se confrunte cu probleme tot mai mari. Pe 11 martie, posturile BBC și Europa Liberă au difuzat „Scrisoarea celor șase”, un document semnat de foști demnitari comuniști, care criticau deschis regimul și îl considerau pe Ceaușescu sursa principală a crizei din țară. Deși scrisoarea nu a avut un impact semnificativ în România, a stârnit dezbateri intense în străinătate.
În acest context, liderii occidentali căutau soluții pentru a sprijini România fără a provoca un conflict global, respectând Actul Final de la Helsinki, semnat de Ceaușescu în 1973. SUA. era dispusă să intervină militar dacă era nevoie. Tot atunci, Ion Iliescu, un fost membru al partidului, a lansat și el o scrisoare critică la adresa lui Ceaușescu, dar impactul a fost minim. Pe plan intern, Ceaușescu a reușit să achite datoria externă a României, un motiv de mândrie personală. Însă această realizare nu i-a mulțumit pe români, care sperau că, odată eliminată datoria, nivelul lor de trai se va îmbunătăți, așa cum li se promisese.
„Salariul mediu, în România, era de doar 165 de dolari”
„Revoluția din decembrie, în fond schimbarea de regim politic în contextul mișcărilor populare anticomuniste are, în primul rând, cauze economico-sociale. Viața, deja grea din timpul comunismului, a fost agravată de dorința lui Nicolae Ceaușescu de a plăti integral datoria externă a României, aproximativ 13 miliarde de dolari. Reintroducerea cartelelor alimentare începand cu anul 1981, eliminate după război în 1954, arăta situația generală foarte grea și disperarea populară. Mișcările împotriva regimului, așa cum s-a întâmplat la Brașov în noiembrie 1987, s-au intensificat, la fel și represiunea practicată de Securitate.
O alta cauză foarte importantă o reprezintă contextul extern, politica de glasnost și perestroika din URSS-ul condus de Mihail Gorbaciov, plus acordurile de la Malta care mergeau în direcția unor schimbări fundamentale în interiorul blocului comunist. Scrisoarea celor 6, din martie, a adus în atenția Europei și a lumii nemulțumirea națională. Lipsa bunurilor de larg consum, magazinele goale, lipsa alimentelor de bază, accesul limitat la confortul de bază (lumină, căldură), deteriorarea continuă a sistemelor publice (sănătate, educație, cultură) sunt semne clare ale eșecului statului și al sistemului comunist.
În 1989 salariul mediu, în România, era de doar 165 de dolari. În multe cazuri salariile nu erau plătite integral, sub pretextul nerealizării planului lunar, anual sau cincinal. Veniturile nu se pot compara cu cele din zilele noastre când salariul mediu net este în jur de 1.200 de dolari. Această creștere vizibilă a nivelului de trai se datorează economiei de piață și parcursului euroatlantic al României postdecembriste”, a menționat, pentru Jurnalul Olteniei, profesorul de istorie Dan Dinu.
„21-22, Iliescu a fost cu noi”
În România anului 1989, căci de atunci a pornit goana după normalitate, moartea lui Ceaușescu era ceva imposibil, incredibil. Nimeni nu-și imagina că va „scăpa” vreodată. Peste noapte, oamenii au intrat într-o lume nouă, aveau speranță, puteau vorbi liber. Foarte mulți oameni vorbeau de beția libertății, după 40 de ani sub regimul ceaușist. Toți aveau senzația că pot face orice, doar cerul e limita. Românii descopereau un sentiment pe care mulți dintre ei nu-l mai întâlniseră până atunci. Libertatea. Nu știau că pe aceasta ori o câștigi, ori nu o vei avea.
Chiar daca Revoluția venise ca o mare minune, ea nu rezolva problemele peste noapte. Anul 1990 debuta cu un drum lung, în care românii aveau să descopere cât de greu se construiește o țară democratică. Societatea are nevoie, în permanență, să se uite într-o anumită direcție, iar cineva trebuie să-i dea direcția aceasta. Ion Iliescu era omul care pe 22 decembrie 1989 se declara liderul Revoluției și prelua conducerea țării. În haosul și confuzia acelei perioade, oamenii l-au privit ca pe un salvator. Toată Romania abia astepta să-l vadă, să afle de la el ce se întampla cu țara unde trăiesc. Ion Iliescu a dat societății direcția și a stabilit reperele. Vorbea foarte elaborat, foarte sofisticat. Era un acel „altceva” pe scara politica. „21-22, Iliescu a fost cu noi”, strigau oamenii ieșiți în Piața Universității, din București.
Să nu uităm: 1.116 morți, 4.089 răniți!
„De pe urma Revoluției a profitat eșalonul 2 din partidul comunist, acesta cu ajutorul serviciilor secrete reorganizate, a preluat puterea politică în stat și au ținut la distanță partidele politice tradiționale, reînființate în 1990. Devalorizarea abruptă a leului, apariția șomajului, privatizarea defectuoasă a întreprinderilor de stat au polarizat societatea românească, unii s-au îmbogățit rapid, marea masă a populației a sărăcit. Manipularea, demagogia, mișcările sociale au caracterizat societatea românească în anii 1990. De asemenea, mineriadele au afectat grav parcursul spre democrație al României, aceasta devenind „originală” cum spunea un fost șef de stat, provenit din nomenclaturiștii comuniști”, ne povestește profesorul Dan Dinu.
Atașamentul maselor pentru Ion Iliescu creștea accelerat. Oamenii îl susțineau și îl apreciau. A fost omul care a așezat vechile structuri comuniste, imitând formele democrației. A apărut ca un factor de progres, în raport cu comuniștii tradiționali, pentru că întruchipa idealul de atunci. Existau și români care voiau ca țara să se rupă total de comunism și să ia calea lumii occidentale. Ei voiau o schimbare radicală. Nu o semi-schimbare. „Ceaușescu nu fi trist, Iliescu e comunist”, strigau oamenii nemulțumiți. Se cerea ca cei care construiseră comunismul, să nu ne învețe cum să trăim democrația. La câteva luni după ce oamenii veniseră în Piața Universității pentru a da jos dictatura, acum erau văzuți ca niște golani. Vocea lor nu mai avea glas. „Mai bine golan, decat activist. Mai bine mort, decât comunist”, protestau românii din toate forțele.
De la Revoluție la Urne. Cum s-au schimbat dorințele și nemulțumirile românilor în 35 de ani
Au trecut 35 de ani de la Revoluție, iar românii par că vor să se urce în aceeași barcă. După două mandate de semi-democrație a lui Ion Iliescu, un mandat al lui Emil Constantinescu, criza usturătoare din perioada lui Traian Băsescu și epoca „mută” a lui Klaus Iohannis, 2 milioane de români cu drept de vot au ales o personalitate controversată. Asistăm la un caz fără precedent în istoria României, odată cu evoluția tehnologică. Platforma TikTok a reuși să-l propulseze pe Călin Georgescu, căci despre el este vorba, în fruntea clasamentului. De la câteva sute de vizualizări pe rețelele de socializare, a ajuns, în câteva săptămâni, la milioane. Deținută de o companie din China, platforma a fost menționată în multiple situații ca fiind folosită în manipularea alegerilor din multe țări. Sutele de profiluri create pentru a-i distribui videoclipurile și influencerii plătiți să invoce românilor că țara are nevoie de un președinte patriot, de echilibru și stabilitate, adică exact directivele propagate de Călin Georgescu, au dat roade, cel puțin în turul I.
„Din păcate, destul de puțini dintre cetățenii români din zilele noastre dețin informații temeinice despre Revoluție, drepturile și libertățile de care se bucura în prezent fiind considerate un dat, inalienabile, fara să înțeleagă pericolul și toate tragediile cauzate de încălcarea acestora. „Cine uita istoria, riscă sa o repete”, în cele mai tragice moduri! Disoluția socială care se manifestă constant are cauze variate precum lipsa modelelor, alterarea sistemelor de valori, nesiguranța în varii forme, educația precară, manipularea tot mai pregnantă și mai variată, supraevaluarea individuala etc.
În 1989 poporul român a luptat pentru libertate, valoarea umană supremă după viață. Am văzut esențialul vieților noastre, se pare că aceste idealuri se pierd treptat în favoarea unor chestiuni „mici” precum exercitarea puterii politice sau traiul mai bun. Suntem orbiți cu tarele democrației, astfel că nu mai vedem tendințele nedemocratice, dictatoriale care se insinuează în statul român și, implicit, în viața fiecăruia dintre noi. Putem observa că în prea multe cazuri propaganda utilizează idei, tehnici și mijloace preluate din experimentele totalitare, comunism, fascism, nazism. Pentru un specialist pare că nimic nu s-a schimbat. Mai mult, „tehnicile clasice” sunt agravate de tehnologiile moderne, astfel încât devine tot mai greu sa decelăm informațiile, sa analizăm și să decidem în mod obiectiv”, ne spune profesorul.
Cine este Călin Georgescu
Promovarea agresivă a lui Călin Georgescu a fost ca un bulgăre de zăpadă de care s-au lipit din ce în ce mai mulți oameni. Acestuia i s-a creat o imagine de om providențial care vine să salveze poporul. Un candidat anti-sistem care vine din altă lume ca să salveze România. De fapt, Călin Georgescu nu vine chiar așa de departe cum vrea el să se creadă. Revoluția l-a prins ca inginer de îmbunătățiri funciare, iar în anii 1990 s-a lipit de noua putere politică, grație lui Mircea Malița, fost adjunct în Ministerul de Externe și ambasador în Elveția și SUA în timpul regimului ceaușist, pe care Georgescu îl consideră și mentorul său. 10 ani mai târziu, în anii 2000, Călin Georgescu se află tot sub patronajul mentorului său cu care pune la punct un ONG. Acesta a lucrat pentru scurtă vreme și în Ministerul Afacerilor Externe.
„Susținerea unui candidat asociat comunismului nu este ceva nou pentru România, să nu uitam că președintele Ion Iliescu a condus România 2 mandate și jumătate. Speram că această legătură cu o pagină neagra a istoriei să nu mai existe, dar frustrările sociale, diversele crize, funcționarea defectuoasă a unor instituții naționale sau europene, mimetismul politic sunt cauze care pot să devieze opțiunile alegătorilor spre zonele extremiste. Democrația și valorile ei sunt mereu sub asaltul diverșilor factori perturbatori, de aceea este foarte important să o apărăm, cel mai simplu și mai important comportament fiind participarea la viața politică. Cu certitudine, România este un stat democratic, din păcate uneori „original”, dar libertatea implică eforturi și costuri, respect față de lege și față de drepturile celorlalți. Ea depinde de fiecare dintre noi, la fel de importante sunt îndatoririle și drepturile cetățenilor, este bine să existe un echilibru perfect între ele”, spune Dan Dinu.
CCR a impus renumărarea voturilor
Până aici, totul este tras la indigo. Aceiași oameni, aceleași partide, doar sub o altă formă. Asistăm, totuși, la măsuri fără precedent. Zeci de tineri au ieșit în stradă după ce Călin Georgescu a avut cel mai mare număr de voturi, CCR a impus renumărarea voturilor, iar toată țara vuiește că Turul I al Alegerilor Prezidențiale se va mai ține încă o dată.
„Justiția, prin independența ei, ar trebui să funcționeze perfect. Există semne că, în fapt, justiția românească are un grad prea mare de independență, încât inamovibilitatea pare un concept exagerat. În anumite cazuri, a devenit stat în stat. În alte cazuri, s-a dovedit că justiția a acționat și a răspuns unor comenzi politice. Este clar că nu funcționează așa cum ar trebui și nu cred că poate apăra eficient statul în fața unor influențe nedemocratice. Este nevoie de o reformă reală și temeinică a statului, inclusiv a sistemului de justiție, inclusiv a CCR! Din câte știu nu s-a mai dispus vreodată renumărarea totală a voturilor, nu înțeleg motivul pentru care se face acum, rapid, contestabil, nemotivat, în preajma alegerilor parlamentare, verificarea eventualelor posibile fraude putând fi făcută punctual. Această renumărare pare să aibă rolul de a influența opțiunile electoratului și chiar o va face. Reluarea alegerilor ar fi dezastruoasă, ar prelungi campania electorală, starea de incertitudine, ar aduce prejudicii de imagine, politice, economice statului român”, a conchis profesorul de istorie Dan Dinu.
Situație similară în Georgia
Dincolo de granițele României, situațiile similare au avut consecințe grave, cum ar fi instalarea unui președinte pro-rus. Președinta pro-europeană a Georgiei, Salome Zurabișvili, a comparat contextul post-electoral din țara sa cu cel din România, acuzând implicarea Rusiei într-un „război electoral”. Ea a făcut apel la liderii occidentali să analizeze și să înțeleagă această strategie rusească îndreptată împotriva Europei.
„Georgia, România!!! Este suficient pentru liderii occidentali să descifreze strategia rusă împotriva Europei: război militar în Ucraina, „război electoral” la Tbilisi şi Bucureşti… ??!!!”, a scris Salome Zurabișvili pe X, în timp ce pe străzile din Tbilisi şi din alte oraşe ale ţării manifestanţi pro-UE au ieşit, joi seară, să protesteze faţă de decizia guvernului de la Tbilisi, pe care tot mai mulţi îl acuză că se apropie de Moscova, de a amâna cu patru ani deschiderea negocierilor de aderare la UE.
Va urma…
Curtea Constituţională a României a discutat, vineri, 29 noiembrie. După ședință, CCR a emis un comunicat de presă. „În ziua de 29 noiembrie 2024, Plenul Curții Constituționale, având în vedere că urmează să fie înaintate de către Biroul Electoral Central rezultatele reverificării și renumărării buletinelor de vot cuprinzând voturile valabil exprimate și cele nule la alegerile pentru funcția de Președinte al României din data de 24 noiembrie 2024, a decis să amâne cauzele pentru data de 2 decembrie 2024, ora 17.00.
- Cererea de anulare a alegerilor pentru funcția de Președinte al României în cadrul primului tur de scrutin din data de 24 noiembrie 2024, formulată de Cristian Vasile Terheș (Dosar nr.3671F/2024);
- Confirmarea/validarea rezultatului alegerilor pentru funcția de Președinte al României în cadrul primului tur de scrutin din data de 24 noiembrie 2024 ( Dosarul nr.3670F/2024)”, a transmis CCR.
Mulți poate nu cunosc sau nu își amintesc cum era viața în acele vremuri grele. Pentru cei care le-au trăit, acea perioadă a fost definită de teroare, spaimă, nedreptăți și neîncredere. Era o societate în care libertatea de exprimare și de mișcare lipseau, în care oamenii trăiau cu teama constantă de cei din jur și se concentrau doar pe supraviețuire. Retrăirea unor asemenea vremuri este ceva ce nimeni nu și-ar dori.
