sâmbătă, noiembrie 23, 2024

Ultima ora

Sport

DESPRE CULTURA DE AZI : Mihai Firică şi/sau sunetul planetar al poeziei

Cunoscut publicului din Oltenia în postura de jurnalist de presă scrisă și televiziune, scriitorul craiovean Mihai Firică a atras atenția unor editori și scriitori din mai multe țări, ultima ispravă a olteanului nostru fiind traducerea și publicarea poemelor sale în chineză. Poet și eseist, cochetând uneori și cu critica literară, Mihai Firică a publicat recent un volum de versuri („Ultimele zile și viața de după”, Ed. Tracus Arte) pe care l-a lansat la Bookfest București, Dr. Tr. Severin, Aiud, precum și în Sala „Ia te uită” a Teatrului Național „Marin Sorescu” din Craiova. Din acest volum, o selecție a fost realizată de editorii revistei „The Word Poets Quarterly” din China, poemele scriitorului craiovean fiind publicate în reviste și antologii cu tiraje impresionante. Publicarea poeziilor sale în acest spațiu cultural imens nu este un demers singular, ci trebuie să amintim că scrierile lui Mihai Firică au apărut în mai multe limbi, cum ar fi engleză, franceză, turcă, spaniolă, bulgară, maghiară sau japoneză. Ca un fapt inedit, mai amintim că versurile craioveanului au apărut în publicații din Puerto Rico dar, sunt convins, în spaţiile despre care v-am zis nu sună ca în spaţiul nostru.

Despre volumul lui Mihai Firică scriitorul George Popescu spunea: „În noua carte, Ultimele zile și viața de după, cu care îşi întâmpină cititorii, câţi şi pe unde s-or mai afla ei în lumea sedusă de virtual, Mihai Firică înclină să renunţe, într-o proporție altfel bine strunită, la actul de cumpănire – şi de cumpătare – asupra versului, lăsând cuvintelor mai multă libertate de mişcare, eliberându-le dintr-o reţea a ermeticului, obligat, cred, de preeminenţa în actul poetic a unei nevoi a spunerii. Mici crochiuri ale derizoriului sunt poemele acestei cărţi ce găsesc admirabil salvarea de la păcatul discursivităţii prin inserţia metaforicului în miezul deplin al realului, sondând în superficiile acestuia în căutarea acelor semnificații subterane conservând, sugestiv, mizele unor esențe ale trăitului pe cont propriu”.

Implicat în acțiuni ale societății civile și în promovarea evenimentelor culturale (îmi e dator o carte câştigată la un concurs despre el, organizat de presă), Mihai Firică a atras atenția confraților și prin disponibilitatea sa de a iniția dezbateri și campanii cetățenești. Uneori, astfel de activități au pus în plan secund succesele sale literare. Însă breasla scriitoricească din Oltenia i-a oferit încrederea prin alegerea sa în Comitetul de Conducere al Uniunii scriitorilor din România, Filiala Craiova, unde încearcă să aducă un oarece echilibru, măcar în receptarea operei nealterată de „păcatele” creatorului. Am mai putea menționa numeroasele premii literare obținute de-a lungul a două decenii de activitate culturală. În mai multe rânduri, despre poezia sa s-au pronunțat critici literari și poeți, timișoreanul Robert Șerban scriind: „Mihai Firică e un om reactiv, care are exerciţiul replicii, al dialogului, dar şi al afirmaţiei hotărâte, chiar imperative. Poezia din aceste pagini este rodul reacţiilor sensibilităţii unui bărbat care nu se mulţumeşte să constate realitatea, să o transcrie, să o accepte, ci care îi dă replica, i-o taie şi, pe alocuri, o contestă. O face cu ironie, uneori, dar apăsând pe verb întotdeauna. Rezultă o carte vie, ce se citeşte, în nu puţine pagini, cu glas tare”. Nu ne rămâne altceva decât să așteptăm ca recunoașterea internațională a scrisului său să fie oglindită și într-o atenție mai mare din partea cititorilor. Și, de ce nu, de o mai aplicată cercetare din partea criticilor și istoricilor literari.

Policlinica Buna Vestire Craiova

Dintr-o biobibliografie sumară ar mai fi de reţinut: S-a născut la 26 iulie 1970 în Craiova. A studiat Literele, istoria și dreptul, având o specializare post-universitară în Managementul relațiilor internaționale. A urmat mai multe cursuri și stagii de pregătire în jurnalism organizate de CJI în România, Bulgaria și Croația.

Cunoscut jurnalist de presă scrisă și televiziune, cum am mai spus, a înființat mai multe cotidiene și publicații de cultură, publicul cunoscându-l mai ales ca realizator de talk-show-uri de televiziune. A debutat ca poet în revista „Ramuri” în 1989, a colaborat cu cele mai importante publicații de cultură din România iar poeziile i-au fost traduse în engleză, franceză, spaniolă, maghiară, japoneză și bulgară. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România – Filiala Oltenia din 1997. Pentru volumul de „Biografie sumară” (1996) a primit Premiul pentru debut în poezie al Academiei Internaționale „Mihai Eminescu”. Cel de-al doilea volum de poezie „Limba șarpelui călător” (1997) a primit Premiul „Marin Sorescu” și Premiul de poezie al Uniunii Scriitorilor din România – Filiala Craiova. În 2017 a publicat volumul de versuri „Ultimele zile și viața de după”. În 2006 a apărut o versiune revizuită a volumului „Limba șarpelui călător / The Tongue of Wandering Serpent” în română și engleză. Activitatea jurnalistică a fost consemnată în volumele „Insectarul cu molii” (2004), „Dinastia ticăloșilor” (2010) și „România puzzle. Ilustrate din rezervația de cleptozauri” (Editura „Aius”, 2015), trilogie remarcată de critica de specialitate pentru incisivitate și acuratețea analizei socio-politice. Pentru activitatea literară și jurnalistică a fost distins cu mai multe premii acordate de reviste de prestigiu din România.

În 2011, Casa Regală a României i-a acordat „Medalia Regele Mihai I pentru loialitate”.

Emisiuni TV „de direcţie”: ARENA IDEILOR, VOCILE OLTENIEI, PE MÂINILE CUI!??, ÎN OBIECTIV.

Politica