În cazul unui război, România nu și-ar putea adăposti toți locuitorii. Un raport al Curții de Conturi a României arată că, la nivel național, capacitatea adăposturilor de protecție civilă este de puțin peste 600.000 de persoane. A fost analizată situația pentru fiecare județ și municipiu reședință de județ. Craiova este dată exemplu de bună practică în raportul Curții de Conturi.
Curtea de Conturi arată că actuala organizare a Sistemului național de adăpostire din România nu asigură o protecție suficientă a populației în caz de război, mai ales în zonele dens populate.
„Activitatea de adăpostire a populației în caz de atac aerian nu a reprezentat o prioritate în strategia de securitate națională și nici nu a fost elaborată o concepție privind modul în care, pe timp de pace, se face pregătirea adăpostirii populației în situație de conflict armat. Reglementările privind activitatea de adăpostire a populației în caz de conflict armat și dotarea majorității adăposturilor de protecție civilă și a punctelor de comandă sunt rămase la nivelul anilor `70. Unele componente ale Sistemului Național de Management al Situațiilor de Urgență (SNMSU) nu au asigurat un management eficient al activității de adăpostire a populației în situație de conflict armat. În România nu se cunoaște numărul total al adăposturilor de protecție civilă și al adăposturilor simple (alte spații de adăpostire) care se pot amenaja în situația unui conflict armat. Cele mai multe autorități publice locale nu au inventariate spațiile de adăpostire. Capacitatea de adăpostire a populației în caz de atac aerian este de 3,21% (611.922 persoane) în adăposturi special construite, respectiv 5,19% (989.507 persoane), dacă luăm în considerare și alte spații de adăpostire identificate (spații de la metrou, parcări, pasaje și galerii subterane, tuneluri etc.), raportat la totalul populației rezidente (19.053.815 persoane). Din totalul de 5072 de adăposturi de protecție civilă, publice și private, 2543 sunt neoperaționale (50,14%). Fondul de adăpostire este vechi, 73% din adăposturi, respectiv 3711, sunt construite înainte de anul 1990, iar jumătate din adăposturile existente nu îndeplinesc condițiile de funcționalitate. Unele structuri ale statului (consilii locale, instituții publice, operatori economici etc.) cu atribuții și responsabilități în administrarea adăposturilor publice, dar și unii administratori ai adăposturilor private nu asigură condițiile necesare protejării populației și creșterii rezilienței comunității în situații de conflict armat”, rezumă Curtea de Conturi.
Situația în Oltenia
(conform evidenței IGSU la 31.12.2023, prezentată de Curtea de Conturi)
În Dolj sunt 236 de adăposturi de protecție civilă în localitățile Craiova, Malu Mare, Cârcea, Ișalnița, Melinești, Segarcea, Dăbuleni. 90%, adică 213, sunt operative. Dintre acestea 159 sunt publice, iar 59 private. În acestea se pot adăposti 27.041 persoane.
În Craiova sunt în total 227 de adăposturi de protecție civilă, din care 204 operative. Dintre acestea, 155 sunt publice și 49 private. Capacitatea de adăpostire este de 25.601 persoane.
Craiova este totuși dată ca exemplu de bună practică.
„Adăpostul de protecție civilă administrat de Facultatea de Drept din cadrul Universității este utilizat și ca spațiu pentru activități educative, respectiv club de speologie; au fost luate măsuri astfel încât la subsolurile blocurilor nu s-a permis transformarea locațiilor în spații de depozitare; în spațiul administrat de Electroputere Mall Craiova (fond privat) s-a remarcat existența a 7 adăposturi de protecție civilă cu o capacitate de până la 100 de persoane pe fiecare adăpost, localizate la nivelul -2 al clădirii (Fotografia nr.2). Clădirea dispune de parcări subterane pe două subnivele -1 și -2 în suprafață de circa 10.000 mp pe fiecare nivel, care pot fi folosite ca spații de adăpostire, în caz de necesitate”, se arată în raport.
În județul Mehedinți sunt 28 deadăposturi de protecție civilă, în Drobeta-Turnu Severin, Orșova și comuna Gogoșu Colonia P.F.II. Din cele 28, doar 19 sunt operative, zece fiind publice, iar restul private. 14 dintre adăposturile operative se regăsesc în Drobeta-Turnu Severin. Capacitatea de adăpostire pe județ – 2.035 persoane, din care 1.795 în Drobeta-Turnu Severin.
În județul Olt, din cele 51 de adăposturi, în Slatina, Balș, Drăgănești-Olt, Piatra Olt, Corabia, Scornicești, Caracal. 43 sunt operative, din care 19 în Slatina. În total, 4.724 de olteni ar putea fi adăpostiți în caz de război, din care 2.884 în Slatina.
Județul Vâlcea are 91 de adăposturi de protecție civilă, în Râmnicu Vâlcea,Băile Govora, Drăgășani, Brezoi, Ocnele Mari, Bălcești, Călimănești, Horezu, Băile Olănești, Băbeni. Doar 29 sunt însă operative, 24 fiind în Râmnicu Vâlcea.
Capacitatea de adăpostire în județ – 2.900 persoane, din care în Râmnicu Vâlcea – 2.588 persoane.
În fine, județul Gorj deține 73 de astfel de adăposturi, în Târgu Jiu, Motru, Bumbești Jiu, Tg Cărbunești, Turceni, Novaci, Țicleni, comunele: Cătunele, Fărcășești, Glogova, Hurezani, Mătăsari, Negomir, Roșia de Amaradia, Schela, Turcinești, Urdari, Turburea. Numărul celor operative este de doar 17, din care 13 sunt în Târgu Jiu. 2.360 de gorjeni s-ar putea adăposti în acestea în caz de război, dintre care 1.845 în cele din Târgu Jiu.
„Lipsa condițiilor necesare protejării populației în situație de conflict armat indică nevoia reproiectării sistemului național de adăpostire”, concluzionează Curtea de Conturi în raport.
sursa foto: raport Curtea de Conturi
