Bucate tradiţionale ”ca la mama acasă”, după înfiinţarea Punctelor Gastronomice Locale

Niculescu Andi

Mai multe localități vâlcene și-au anunțat intenția de a înființa Puncte Gastronomice Locale. Turiştii vor putea mânca astfel, în satele româneşti, de la anul, bucate tradiţionale gătite „ca la mama acasă”. Proiectul este inițiat de Autoritatea Națională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA), cu scopul de a ajuta la dezvoltarea comunităţilor şi a turismului local.

ANSVSA desfăşoară în prezent o campanie naţională referitoare la înfiinţarea acestor puncte în satele din România, campanie care a început pe 25 octombrie şi va continua până pe 30 noiembrie 2017.

Punctele Gastronomice Familiale Locale îşi vor putea desfăşura activitatea numai dacă vor funcţiona într-una din formele legale juridice din România, vor fi înregistrate sanitar-veterinar, evident contra unor taxe percepute de ANSVSA şi vor îndeplini condiţiile minime legale.

„Gospodăriile trebuie să fie obligatoriu identificate, obligatoriu vor fi înregistrate sanitar-veterinar, obligatoriu vor fi catagrafiate de care direcţiile sanitar-veterinare judeţene şi se vor afla în evidenţa lor pe toată perioada funcţionării lor şi vor fi obligatoriu controlate dacă respectă condiţiile sanitar-veterinare şi siguranţa alimentelor. Aici nu este vorba de alimente procesate, ci doar de mâncare gătită, tot ceea ce se găteşte într-o zi se mănâncă în acea zi. Exact ca la bunica acasă, de exemplu. Bucătăria bunicii trebuie să îndeplinească un minim standard sanitar-veterinar şi ea trebuie să ne spună ce alimente a folosit, fie că sunt din ograda proprie sau cumpără carne de la măcelărie. Nu are nicio o obligaţie să asigure din sursă proprie alimentele, însă alimentele trebuie să vină dintr-o sursă înregistrată sau autorizată sanitar-veterinar”, a explicat Geronimo Brănescu, președintele ANSVSA, pentru AGERPRES.

Potrivit datelor Ministerului Agriculturii, la nivelul României au fost identificate 300 de produse care se pot încadra pe sistemele de calitate naţionale şi europene, iar 100 dintre acestea pot accesa sistemele de calitate europene.

- Advertisement -

Aproximativ 20 de produse au fost identificate pentru o posibilă înregistrare la nivel european, până în 2019, respectiv Telemea de Vaideeni – județul Vâlcea (FOTO), Telemea de Sibiu, Brânză de burduf de Bran, Gem de rabarbăr, Brânza de Gulianca, Salată deltaică cu icre de ştiucă, Virşli de Hunedoara, Pâine de Pecica, Salam de Nădlac, Salinate de Turda, Usturoi de Copălău, Ceapă de Pericei, Şuncă ardelenească, Varză de Toboliu, Bere nemţeană, Cobză cu păstrăv afumat de Valea Putnei, Covrigul muscelean, Prune afumate de Sâmbureşti, Cârnaţi olteneşti, Mere de Voineşti etc.

În prezent, România are protejate la nivel european patru produse alimentare: Magiunul de prune de Topoloveni (IGP), Salamul de Sibiu (IGP), Novac afumat din Ţara Bârsei (IGP) şi Telemea de Ibăneşti (DOP). De asemenea, alte trei produse se află în analiză la Bruxelles, respectiv Cârnaţi de Pleşcoi ((IGP), Scrumbie de Dunărea afumată (IGP) şi Caşcaval de Săveni (IGP). Tot pentru obţinerea de indicaţii geografice protejate se află într-un proces de verificare şi nouă băuturi spirtoase: Vinars Târnave, Vinars Segarcea, Vinars Murfatlar, Vinars Vaslui, Vinars Vrancea, Palincă, Horincă de Cămârzana, Ţuica de Argeş şi Ţuica Zetea de Medieşu Aurit.

Andi Niculescu

author avatar
Niculescu Andi
Distribuie acest articol