Scrieri remarcabile, inaccesibile publicului românesc până acum, aparţinând unor nume importante ale exilului românesc precum Mircea Eliade, Emil Cioran, Benjamin Fondane, Prinţesa Marta Bibescu, Elena Văcărescu, Vintilă Horia, Virgil Ierunca, Gherasim Luca, Ștefan Lupaşcu, Eugen Ionescu, dar şi conexiunile şi legăturile întreţinute de acad. Basarab Nicolescu cu diverse personalităţi ale exilului românesc ce s-au concretizat într-o serie de cărţi purtând autografe preţioase şi dedicaţii ale marilor scriitori, pot fi răsfoite, de acum, la “Biblioteca Exilului Românesc din Paris-Basarab Nicolescu”. Colecţia a fost donată de academicianul Basarab Nicolescu Bibliotecii Alexandu şi Aristia Aman din Craiova şi ea reprezintă bazele dorinţei de a înfiinţa un muzeu al cărţii, la Craiova.
“Inaugurăm ceea ce eu şi colegii mei am considerat că este o bibliotecă unică. Se numeşte Biblioteca Exilului Românesc din Paris-Basarab Nicolescu din două motive. Pe de-o parte, se numeşte Basarab Nicolescu pentru că donatorul, domnul academician Basarab Nicolescu este cel care a adunat cărţile şi documentele pe care le vedeţi astăzi puse pe rafturi, într-o viaţă de om, aflându-se în exil, la Paris. Se numeşte Biblioteca Exilului Românesc din Paris pentru că în această bibliotecă, de astăzi, veţi găsi cărţi şi documente ale tuturor românilor care au scris departe de ţară în perioada regimului comunist. Este o bibliotecă unică pentru că nu mai există în România o astfel de bibliotecă, nu mai există în nicio instituţie de cultură sau de învăţământ din ţară o colecţie atât de complexă şi de completă, pusă la dispoziţia publicului, în primul rând din Craiova, dar în al doilea rând, consider că va deveni un pol, va fi un focar care va atrage cercetători din domeniul filologiei pentru că de acum avem acasă primele ediţii ale operelor lui Eliade, avem opre în franceză, Cioran, Basarab Nicolescu, Horia Vintilă şi veţi descoperi pe rafturi multe alte nume pe care noi, în ţară, nu le cunoşteam. Vă mulţumesc foarte mult domnule Basarab Nicolescu pentru că aţi ales Craiova, pentru că aţi avut încredere în noi să deschidem această bibliotecă în România”, a declarat Lucian Dindirică, directorul Bibliotecii Alexandru şi Aristia Aman.
Donaţia, reuneşte colecţia completă a uneia dintre cele mai prestigioase reviste care a apărut la Paris, în intervalul 1969-1986. Este vorba despre revista “Limite”, Virgil Ierunca şi N. Petra fiind doi dintre coordonatori. Tot în format complet, revista “3e Millénaire”, editată la Paris, din al cărei comitet de redacţie au făcut parte Ștefan Lupaşcu şi Basarab Nicolescu, prezintă un deosebit interes pentru cercetătorul fenomenului trandisciplinarităţii. De asemenea, la fel de importante sunt revistele “Contrapunct”, “France-Soir”, “La Nouvelle République”, “La France Catholique”, “Les Nouvelles Littéraires”, dar şi celebrul număr dedicat marelui Brâncuşi al Revistei “The Little Review”, din toamna anului 1921.
“Se întâmplă un eveniment cu totul şi cu totul excepţional. De-a lungul timpului, când am aflat despre ceea ce urmează să ni se întâmple, am privit cu modestie şi provincialism acest eveniment, sosoctind că poate s-ar cădea ca acest lucru să se petreacă la Bucureşti. Am avut plăcerea şi onoarea să mă întâlnesc şi ieri cu domnul academician şi i-am spus ceea ce vă spun şi dumneavoastră astăzi, că este un gest de o nobleţe şi de o generozitate ieşită din comun. Din acest moment la Craiova şi nu în altă parte, ne întoarcem cu pioşenie către cei care au fost în exil, de data aceasta către cei de la Paris şi nu contenim să-i domnului academician că îi mulţumim că ne-a ales pe noi şi în acelaşi timp nu contenesc să îi laud pe colegii noştri de la bibliotecă şi în special pe domnul director Lucian Dindirică, că au făcut posibil un asemenea eveniment. Promisiunea noastră este că în afară de aceste cărţi din exilul românesc şi alături de cărţile donate de alţi academicieni, ne gândim să creăm un muzeu al cărţii cum probabil nici nu există în România şi suntem foarte aproape de a se produce acest lucru sub directa supraveghere a bibliotecii Alexandru şi Aristia Aman”, a spus Ion Prioteasa, preşedintele Consiliului Judeţean Dolj.
De asemenea, colecţia cuprinde afişe şi fotografii inedite, invitaţii şi cataloage de expoziţii, texte, tăieturi de presă, plachete, scrisori document ce îi au drept autori pe Vintilă Horia, Ștefan Lupaşcu, Panait Istrati ş.a.
“Practic, astăzi, ne reîntoarcem la tradiţie. În urmă cu 150 de ani mari boieri, aristrocraţi ai vremii, lăsau acestui oraş clădiri, colecţii de artă, cărţi şi aşa mai departe. Astăzi, veniţi dumneavoastră, un intellectual al vremii, un academician care ne faceţi o donaţie foarte importantă pentru Craiova, dar o donaţie unicată pentru România şi anume colecţia tuturor scriitorilor din exil şi mai mult decât atât, cu nişte autografe cu o valoare absolut remarcabilă. Eu astăzi aş vrea, în semn de mulţumire să vă fac cadou o plachetă pentru întreaga voatră activitate, dar şi pentru alegerea municipiului Craiova în vederea fondării primei biblioteci a exilului românesc din Paris şi să vă anunţ că este un obiect premergător a ceea ce se va întâmpla în vara anului viitor de 1 iunie, va fi ziua oraşului şi vrem să vă decernăm titlul de “Cetăţean de onoare al oraşului Craiova”, a spus Olguţa Vasilescu, primarul municipiului Craiova.
Cu ocazia inaugurării bibliotecii, donatorul Basarab Nicolescu şi-a amintit de unde a pornit pasiunea sa pentru cărţi şi momentul când a început să le colecţioneze.
“Cărţile au fost întotdeauna pentru mine fiinţe vii. Am învăţat să citesc la vârsta de patru ani, mistuitoarea pasiune pentru cărţi s-a declanşat în mine graţie străbunicului meu, modelul vieţii mele, care a fost învăţător la Păcureţi, sat din judeţul Prahova, unde se spune că s-a descoperit pentru prima dată petrolul, era om învăţat, primar al satului, membru al primului Senat al României Întregite şi a fost prieten cu Constantin Istrati, preşedintele Academiei Române. Bunicii mei au moştenit de la el o fermă cu multe clădiri. Aveam şapte ani şi îmi petreceam vacanţa în această fermă. Era o singură încăpere într-una dintre clădiri, la primul etaj, în care bunica mea îmi speunea că e interzis să merg, copil fiind. Mirosea foarte frumos în acel loc, era o crescători de viermi de mătase. Cum de mic nu mi-au plăcut lucrurile neinterzise am intrat în acea cameră şi spre surprinderea mea am găsit una dintre cele mai extraordinare biblioteci pe care le-am văzut în viaţa mea. Erau acolo manuscrise, letopiseţe, monezi de aur, a fost şocul care mi-a determinat pasiunea mea pentru cărţi. Student fiind, am avut şansa să obţin o legitimaţie de intrare la un anticariat din Bucureşti unde se găseau cărţi de o mare valoare la un preţ derizoriu. Din primul an al sosirii mele la Paris, în 1968, printr-un ciudat instinct al memoriei am început să colecţionez tot ceea ce găseam în legătură cu exilul românesc. Am continuat timp de peste 45 de ani ă constitui această colecţie. Căutam de mulţi ani un loc satisfăcător pentru a dona colecţia mea. Ocazia ideală s-a prezentat în mod neaşteptat, la sfârşitul anului trecut, cu ocazia Colocviului centenarului lui Vintilă Horia care a avut loc la Biblioteca Aman. I-am spus câteva cuvinte domnului Lucian Dindirică despre preocuparea mea şi am văzut imediat că ochii I s-au aprins. A doua zi mi-a spus că nu a dormit toată noaptea gândându-se la ce i-am spus. După o vizită a spaţiilor bibliotecii, hotărârea mea definitivă era luată, apoi lucrurile au mers foarte rapid”, a relatat academicianul Basarab Nicolescu.
