Compania Naţională de Investiţii a răspuns solicitării Jurnalului Olteniei, făcută în urma răspunsului Ministerului Sănătăţii, care informa că proiectul spitalului regional nu se mai află în aria sa de activităţi. Se pare că lucrurile nu stau chiar aşa. De fapt, CNI doar oferă asistenţă tehnică Ministerului Sănătăţii, care urmează să realizeze documentaţia necesară pentru accesarea fondurilor. Conform comisarului european Corina Creţu, la nivel naţional, încă din 2014, autorităţile ştiau că trebuie să realizeze o hartă a nevoilor medicale pe care să o trimită la Bruxelles, hartă care nu există nici până acum, motiv pentru care banii ar putea fi pierduţi dacă harta nu este gata la timp. Iar asta este valabil pentru toate investiţiile din sănătate în România, pentru perioada 2014-2020.
În urmă cu câteva săptămâni, mai exact în data de 11 mai, Ministerul Sănătăţii răspundea unei solicitări transmise de Jurnalul Olteniei, vizavi de construirea spitalului regional, faza proiectului şi costurile acestuia.
„Având în vedere solicitarea dumneavoastră privind construirea unui spital regional în municipiul Craiova, vă aducem la cunoştinţă că organizarea acestei activităţi a fost preluată de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice prin Compania Naţională de Investiţii”, a răspuns ministerul la acea vreme.
CNI: Studiile şi restul documentaţiei care va sta la baza accesării fondurilor, realizate de Ministerul Sănătăţii
Am înaintat o solicitare atât către Compania Naţională de Investiţii, cât şi către Ministerul Dezvoltării Regionale. CNI a răspuns, în cursul zilei de luni, solicitării noastre, explicând că instituţia doar oferă asistenţă tehnică şi nu se ocupă de întreaga documentaţie. Asta intră numai în sarcina Ministerului Sănătăţii. Totodată, CNI a explicat că nu se cunosc costurile pentru spitalul regional, asta aflându-se de-abia după realizarea studiilor necesare.
„CNI, la solicitarea Ministerului Sănătăţii, urmează să ofere asistenţă tehnică de specialitate în elaborarea documentaţiei tehnice preliminare studiilor de prefezabilitate, respectiv fezabilitate. Ulterior, studiile de prefezabilitate şi fezabilitate precum şi restul documentaţiei care va sta la baza accesării fondurilor necesare realizării celor trei spitale vor fi realizate de Ministerul Sănătăţii. Detalii cu privire la dotările şi costul estimativ privind realizarea celor trei obiective nu pot fi cunoscute la acest moment, ci doar după finalizarea celor trei studii de fezabilitate”, a răspuns CNI.
Spitalul, cât e spitalul?
Există o sumă vehiculată pentru cele trei spitale regionale care ar urma să se construiască în România. Conform portalului ec.europa.eu, „Programul Operaţional Regional (POR) 2014 – 2020 are alocate, prin intermediul Fondului European de Dezvoltare Regională, 326 de milioane de euro pentru dezvoltarea infrastructurii și serviciilor sanitare. Sprijinul pe care POR îl oferă sectorului de sănătate include 280 de investiţii în îngrijirea comunitară și ambulatorie, 35 de unităţi medicale de urgenţă, amplasate în spitale judeţene și 3 spitale regionale, ce vor oferi servicii de îngrijire complexe. Aproape jumătate din suma alocată sectorului de sănătate este destinată construirii celor trei spitale regionale”, se arată pe portal. Mass-media a scris, în mai multe rânduri, că fiecare spital ar urma să coste 50 de milioane de euro. În anul 2015, fostul premier Victor Ponta declara, în legătură cu aceste spitale, că „va fi un proiect de 100 de milioane de euro pe spital regional, 50 de milioane de euro pentru fiecare contribuţia Uniunii Europene, 40 de milioane contribuţia Guvernului şi 10 milioane autoritatea locală. Eu zic totuşi că şi autoritatea locală, şi Craiova, şi Clujul şi Iaşiul sunt autorităţi puternice şi pot să bugeteze pe trei ani de zile cele 10 milioane de euro care reprezintă cofinanţarea”, spunea Ponta în aprilie 2015.
Harta nevoilor medicale, necesară pentru toate investiţiile din sistemul sanitar românesc
Practic, acum nu se ştie care va fi suma exactă, iar asta vom afla doar după ce Ministerul Sănătăţii va elabora studiile necesare pentru depunerea documentaţiei şi accesarea fondurilor. Chiar dacă Ministerul va face aceste documentaţii la timp pentru toate cele trei spitale, sarcina cea mare cade în cârca Guvernului, care trebuie să elaboreze o hartă a nevoilor medicale din România. Aceasta este una dintre clauzele pentru toate investiţiile pe fonduri europene din domeniul sănătăţii, despre care autorităţile române ştiau încă din anul 2014, însă nu au făcut nimic în acest sens.
„Lipsa unei viziuni, a cartografierii și modelării serviciilor și infrastructurii pentru Sănătate previne începerea tuturor investiţiilor din fondul regional. Nu e suficient să ştim să construim o clădire – trebuie să ştim şi ce servicii va oferi şi ce probleme va rezolva. Din păcate, statul român nu poate construi spitale noi dacă Guvernul nu trimite la Bruxelles o hartă a nevoilor medicale din România, aceasta fiind o condiţie ex-ante impusă de Comisia Europeană, pe care autorităţile din România o cunosc încă din 2014. Din acest motiv există riscul suspendării unor plăţi. Niciun proiect în domeniul sănătăţii nu poate să înceapă până când această cartografiere nu va fi făcută”, se arată în discursul comisarului european Corina Creţu, care s-a aflat pe 23 mai în România, la o întâlnire cu reprezentanţi ai Ministerului Sănătăţii, dar şi cu vicepremierul Vasile Dîncu, totodată ministru al Dezvoltării Regionale. După întâlnire, autorităţile au promis că harta nevoilor medicale şi studiile de fezabilitate pentru cele trei spitale, care nu vor fi toate la fel, vor fi gata cel târziu până în luna octombrie. Rămâne de văzut dacă acesta este un termen realist, dar, cunoscând felul în care se derulează procedurile de achiziţie în România, nu pare a fi unul palpabil.
Autorităţile locale, mai mult decât doritoare să colaboreze
Trăind, parcă, într-o realitate paralelă, realistă de această dată, autorităţile din Craiova sunt mai mult decât deschise în relaţia cu autorităţile naţionale, pentru a rezolva această problemă stringentă a Craiovei. Spitalele din Bănie nu mai fac faţă pacienţilor şi este cu adevărat nevoie de un spital regional aici. În ultima şedinţă ordinară a Consiliului Judeţean Dolj, preşedintele Ion Prioteasa a declarat că toate autorităţile s-au pus de acord în vederea unui teren, care se află în zona Hanul Doctorului. După vizita de săptămâna trecută la Craiova a reprezentanţilor CNI şi ai Ministerului Sănătăţii, a rămas ca ministerul să ceară avizele necesare de la Autoritatea Aeronautică Civilă, având în vedere că Hanul Doctorului se află lângă aeroport.
„Am putut să facem dovada că suntem gata să ne punem toate resursele pentru acest spital. Am trecut în revistă toate amplasamentele posibile pentru acest spital. Am fost în zona aeroportului, unde specialiştii de la Ministerul Sănătăţii, dar şi cei de la Compania Naţională de Investiţii, au constatat ceea ce noi am discutat în mai multe rânduri, şi anume că acest colţ de la Hanul Doctorului este cel mai potrivit pentru acest spital. Nu este un spital foarte înalt, de tip bară. Vor fi trei proiecte diferite pentru cele trei spitale din România. A rămas ca Autoritatea Aeronautică Civilă să fie consultată, să avem un aviz, pentru ca apoi Ministerul Sănătăţii să facă o adresă către noi, pentru a se elibera un certificat de urbanism, iar mai apoi să curgă aprobările de la toate instituţiile”, a explicat Ion Prioteasa. În legătură cu utilităţile de la acest spital, acesta a precizat că „toţi furnizorii sunt dispuşi şi pregătiţi să vină alături de acest mare obiectiv. Poate pentru prima dată privesc cu optimism amplasarea acestui spital. Probabil vor trece ani buni până va fi gata, ceea ce înseamnă că nu trebuie să abandonăm Spitalul de Urgenţă”, a mai spus preşedintele CJ Dolj.
Un lucru este cert: nu avem un studiu de fezabilitate, nu ştim, deci, nici costurile exacte, nu avem o hartă a nevoilor medicale, dar ştim că există nişte bani care aşteaptă să fie cheltuiţi. Nu se ştie dacă şi când îi va cheltui cineva.
