Alăptarea bebeluşului este benefică atât pentru mamă cât şi pentru copil. Asociaţiile internaţionale specializate susţin cu tărie alăptarea, cel puţin un an. Nou-născuţii şi copiii mici primesc mulţi nutrienţi din laptele de mamă, ceea ce susţine continuarea alăptării şi după un an. De la vârsta de 6 luni se începe diversificarea alimentaţiei, introducerea unor noi alimente, însă în paralel cu alăptarea.
Beneficiile alăptării, pentru copil
• asigură o creştere fizică şi psihică echilibrată.
• protejează copilul de infecţii microbiene, virotice şi fungice şi reduce severitatea desfăşurării lor.
• este uşor digerabil.
• are temperatură optimă.
• este steril.
• reduce riscul enterocolitei necrozante şi a retinopatiei la prematuri.
• reduce riscul diabetului zaharat de tip I şi tip II (mai ales alăptarea exclusivă 6 luni).
• reduce riscul obezităţii şi al hipercolesterolemiei.
• previne malnutriţia.
• reduce riscul anemiei feriprive.
• reduce riscul dezvoltării limfomului, leucemiei, bolii Hodgkin, ale bolilor intestinale cronice (boala Crohn, colita ulceroasă, celiachie) în copilărie şi a bolilor cardio-vasculare din perioada de adult.
• reduce riscul morţii subite.
• reduce riscul alergiei şi al astmului bronşic dacă alăptarea durează cel puţin 4 luni.
• favorizează dezvoltarea muşchilor feţei, a dentiţiei şi a vorbirii.
• asigură o dezvoltare cerebrală, cognitivă şi vizuală optimă.
• interdependenţa reciprocă prin alăptare a mamei şi copilului, fundamentează legătura mamă – copil şi reduce tulburările emoţionale şi de adaptare a copilului în adolescenţă.
Beneficiile alăptării, pentru mamă
• ajută involuţia uterină rapidă după naştere şi previne hemoragiile postpartum.
• este protectiv împotriva cancerului de sân şi ovar şi a osteoporozei postmenopauzale.
• duce la pierderea surplusului de grăsime câştigat în timpul sarcinii şi reduce riscul obezităţii pe termen lung.
• contraceptiv (98%) numai pe perioada alăptării exclusive.
• scade necesarul de insulină la mamele diabetice.
• diminuă efectele endometriozei şi ajută la stabilizarea bolii.
• este mai comodă şi mai puţin obositoare, laptele de mamă nu trebuie preparat, copilul este portabil.
• are rol în împlinirea feminităţii şi dezvoltarea instinctelor materne.
• realizează o legătură strânsă cu copilul.
• economie pentru familie.
Beneficiile pentru societate
• economisire de valută consumată pentru achiziţionare de lapte praf
• scad cheltuielile pentru tratarea bolilor acute şi cronice ale copilului
• are efect ecologic pozitiv
• populaţie sănătoasă
Dezavantajele alimentaţiei artificiale
• îmbolnăviri mai frecvente (infecţioase, boli cronice).
• alergie la proteinele laptelui de vacă (diareea cronică, scădere în greutate, erupţii alergice).
• mai greu digerabil.
• încărcare osmotică mare.
• obezitate.
• risc de rahitism sau anemie.
• creşte riscul diabetului zaharat.
• nu conţine substanţe biologice.
• prepararea inadecvată creşte riscul malnutriţiei şi infecţiei.
• poate produce probleme dentare (datorită tetinei).
• nu produce schimbări biologice în organismul mamei, nu stimulează afecţiunea.
• încarcă bugetul familiei.