Post mortem, el a fost socotit de criticii literari drept cea mai importantă voce poetică din literatura noastră, devenind astfel poetul naţional al României.
Ziua de 15 ianuarie este una importantă pentru poporul român, mai ales că, din 2010, această zi a fost declarată Ziua Culturii Naţionale. Mihai Eminescu este al şaptelea dintre cei unsprezece copii ai căminarului Gheorghe Eminovici, provenit dintr-o familie de ţărani români din nordul Moldovei, şi al Ralucăi Eminovici, născută Juraşcu, fiică de stolnic din Joldeşti.
Eminescu şi-a petrecut copilăria la Botoşani şi Ipoteşti, în casa părintească şi prin împrejurimi, într-o totală libertate de mişcare şi de contact cu oamenii şi cu natura, stare evocată cu adâncă nostalgie în poezia de mai târziu (“Fiind băiet…” sau “O, rămâi”).
Între 1858 şi 1866, urmează cu intermitenţe şcoala la Cernăuţi şi termină al cincilea dintre cei 82 de colegi clasa a IV-a. După finalizarea claselor primare face două clase de gimnaziu şi părăseşte şcoala în 1863. Revine ca privatist în 1865 şi pleacă din nou în 1866. Se angajează ca funcţionar la diverse instituţii din Botoşani, la tribunal şi primărie şi mai pribegeşte cu trupa Tardini-Vlădicescu.
Anul 1866 este anul primelor manifestări literare ale lui Eminescu.
În 12/24 ianuarie moare profesorul de limba română Aron Pumnul. Elevii scot o broşură, “Lăcrămioarele învăţăceilor gimnazişt”, în care apare şi poezia “La mormântul lui Aron Pumnul” semnată Eminescu, pe atunci Eminovici..
La 25 februarie/9 martie (stil nou) debutează în revista “Familia” din Pesta, a lui Iosif Vulcan, cu poezia “De-aş avea”. Iosif Vulcan îl convinge să-şi schimbe numele în Eminescu şi mai târziu adoptat şi de alţi membri ai familiei sale. În acelaşi an îi mai apar în „Familia” alte cinci poezii.
A studiat la Viena între 1869 şi 1872 şi a urmat ca „auditor extraordinar” Facultatea de Filozofie şi Drept, dar, în acelaşi timp audia şi cursuri de la alte facultăţi. La Viena o cunoaşte pe Veronica Micle, femeie care şi-a pus ampreuna asupra sa, aşa cum însuşi Eminescu a recunoscut de nenumărate ori în scrisorile şi poeziile sale.
Între 1872 şi 1874 Eminescu a fost student la Berlin. Junimea i-a acordat o bursă cu condiţia să-şi ia doctoratul în filozofie. După ce a urmat cu regularitate două semestre, Eminescu a decis că nu vrea să obţină o diplomă în filosofie, aşa că nu s-a mai prezentat la examene şi a renunţat.
Printre cele mai cunoscute poezii ale sale putem aminti „Somnoroase păsărele”, „Floare albastră”, „Luceafărul”, „Scrisoarea I” „Scrisoarea II”, „Scrisoarea III”, „Lacul”, „Revedere” sau „Pe lângă plopii fără soţ”, “ Odă în metru antic”dar cu siguranţă mai există şi alte pozii născute din geniul emineascian care au rămas în memoria iubitorilor de poezie.
Ipotezele morţii
Eminescu a murit la data de 15 iunie 1889, iar despre moartea sa se pot spune multe. Nu vom şti poate niciodată dacă a fost otrăvit, ucis de evrei sau a murit de sifilis.
O variantă interesantă despre moartea lui Eminescu este cea în care un frizer care îl tunsese pe Eminescu, a declarat că a fost ucis chiar de un craiovean, tenorul Petrea Poenaru, în curtea sanatorului Caritatea, acolo unde Eminescu şi tenorul erau internaţi.
Venisem la spitalul doctorului Şuţu, cam pe la trei după amiaza. După ce l-am tuns, Eminescu zice, uitându-se lung la mine: «Ia ascultă, Dumitrache, hai prin grădină să ne plimbăm şi să te învăţ să cânţi «Deşteaptă-te, române»! Eu, care ştiam că nu e bine să-i fac împotrivă, am ieşit cu el în grădină, unde se vede că-l trăgea soarta. Şi a început să cânte, şi eu după el. Cum mergeam amândoi, unul lângă altul, vine odată, pe la spate, alt bolnav de acolo, unul furios, care a fost director sau profesor de liceu la Craiova şi, pe la spate, îi dă lui Eminescu în cap cu o cărămidă, pe care o avea în mână. Eminescu, lovit după ureche, a căzut jos, cu osul capului sfărâmat şi cu sângele şiruindu-i pe haine, spunându-mi: «Dumitrache, adu repede doctorul, că mă prăpădesc. Ăsta m-a omorât». L-am luat în braţe şi l-am dus în odaia lui, unde l-am întins pe canapea. I-am potrivit capul pe pernă şi, când am tras mâna, era plină de sânge. Au venit doctorii, cu Şuţu în cap, şi ne-au spus să tăcem, să nu se audă o vorbă afară, că nu s-a întâmplat nimic grav. Dar, după o jumătate de oră, bietul Eminescu murise.
Poetul fusese internat la sanatoriul Caritatea, iar declaraţia frizerului, care duce la varianta de mai sus, a fost făcută publică după mult timp de la moartea lui Eminescu.
Frizerul, pe numele său Dumitru Cosmanescu a fost martor ocular la uciderea lui Eminescu, după cum el însuşi povesteşte.
Ce nu se ştie despre Eminescu
– Eminescu şi-a trecut data naşterii ca fiind 20 decembrie 1849, iar în documentele gimnaziului din Cernăuţi, acolo unde a şi studiat Eminescu este trecută data de 14 decembrie 1849. Totuşi, Titu Maiorescu, în lucrarea “Eminescu şi poeziile lui” (1889) citează cercetările în acest sens ale lui N. D. Giurescu şi preia concluzia acestuia cum că Eminescu s-a născut la 15 ianuarie 1850, în Botoşani. Această dată rezultă din mai multe surse, printre care un dosar cu note despre botezuri din arhiva bisericii Uspenia (Domnească) din Botoşani; în acest dosar data naşterii este trecută ca „15 ghenarie 1850”, iar a botezului la data de 21 în aceeaşi lună. Data naşterii este confirmată de sora mai mare a poetului, Aglae Drogli, care însă susţine că locul naşterii trebuie considerat satul Ipoteşti.
– În ciuda problemelor sale de sănătate, Mihai Eminescu a scris poezii până în momentul morţii. În buzunarul de la haina pe care o purta în momentul morţii, se aflau, scrise de mână, poeziile “Viaţa” şi “Stele în cer”.
– Mihai Eminescu este membru al Academiei Române încă din 20 octombrie 1948 când a fost ales post-mortem.
– Asteroidul Mihai Eminescu. 9495 Eminescu este un asteroid descoperit în 1971 la Observatorul Palomar, California. Diametrul asteroidului său nu depăşeste 6 km. Se poate apropia la 140.000.000 km de Pământ. Când a fost descoperit, la 26 martie 1971, de către astronomii americani, aceştia l-au numit simplu 9495.
În anul 2000, an care a fost declarat „anul Eminescu”, preşedinta Comitetului Naţional Român de Astronomie, Magda Stavinschi, a anunţat că Uniunea Astronomică Internaţională (IAU) i-a atribuit asteroidului 9495 numele lui Mihai Eminescu.
– Poezia “Kamadeva” este ultima poezie tipărită în timpul vieţii, fiind publicată în revista ieşeană Convorbiri Literare în data de 1 iulie 1887.
EVENIMENTE ÎN MEMORIA LUI EMINESCU
Festivalului internaţional de literatură “Mihai Eminescu”
La Colegiul Naţional “Traian” din Drobeta Turnu Severin a avut loc marţi ediţia a XXV-a a Festivalului internaţional de literatură “Mihai Eminescu”.
Manifestarea a fost organizată de autorităţile publice locale şi culturale ale judeţului Mehedinţi şi de Fundaţia Culturală Lumina şi a fost dedicată împlinirii a 165 de ani de la naşterea poetului Mihai Eminescu. La eveniment au participat aproximativ 40 de scriitori din România, Republica Moldova şi Republica Serbia.
Juriul, în componenţa căruia s-au aflat academicienii Mihai Cimpoi (preşedinte), Eugen Simion şi Gheorghe Păun, Tudor Nedelcea, Sorin C.Florian, Constantin Pădureanu şi Ileana Roman, a acordat tradiţionalele premii “Eminescu” scriitorilor ale căror cărţi s-au bucurat în anul 2014 de aprecierile citirorilor şi criticilor.
Au fost premiate cele mai valoroase cărţi de beletristică apărute în 2014. Autorii acestora sunt: Nicolae Georgescu (O zi din viaţa lui Mihai Eminescu), Vasile Bahnaru (Lingvistică şi civilizaţie), Nicu Ciobanu (Imediate rătăciri), Spiridon Popescu (Supliment de existenţă), Lucian Gruia (Mitul lui Narcis) şi Vasile Barbu (…Ca şi după o icoană).
A declarat pentru AGERPRES academicianul Mihai Cimpoi
Cu acelaşi prilej a avut loc şi lansarea volumului omagial “Vreme trece, vreme vine”, prin care cititorii au prilejul să descopere o parte din poeziile celebre ale poetului Mihai Eminescu şi fragmente din lucrările premiate ale scriitorilor prezenţi la eveniment.
Celebrare la «Aman»
Biblioteca Judeţeană „Alexandru şi Aristia Aman” organizează, astăzi, de la ora 10, expoziţia de carte „Ziua Culturii Naţionale în România”, ce va avea loc în Salonul Expoziţional al bibliotecii.
Ziua de 15 ianuarie, aleasă ca Zi a Culturii Naţionale, reprezintă data naşterii poetului naţional al românilor, Mihai Eminescu (1850-1889). Mihai Eminescu s-a născut la 15 ianuarie 1850, la Botoşani. A fost poet, prozator, dramaturg şi jurnalist, considerat de critica literară postuma drept cea mai importantă voce poetică din literatura română. Cu o bună educaţie filosofică, opera sa poetică a fost influenţată de marile sisteme filosofice ale epocii sale, de filosofia antică, de la Heraclit la Platon, de marile sisteme de gândire ale romantismului, de teoriile lui Arthur Schopenhauer, Immanuel Kant si de teoriile lui Hegel. Dintre cele mai cunoscute poezii ale lui Mihai Eminescu amintim „Somnoroase păsărele”, „Floare albastră”, „Luceafărul”, „Scrisoarea I”, „Scrisoarea a II-a”, „Scrisoarea a III-a”, „Scrisoarea a IV-a”, „Lacul”, „Revedere”, „Pe lângă plopii fără soţ”, dar şi altele care cu siguranţă au rămas în memoria oricărui iubitor de poezie şi nu numai.
Au transmis reprezentanţii Bibliotecii “Aman”
Vor fi expuse mai multe titluri, între care:
– Mihai Eminescu – Geniu pustiu. Editura Valeriu, Craiova
– Mihai Eminescu – Elegii şi sonete. Editura Junimea, 1997
– Mihai Eminescu – Dorinţa. Editura Levant, 1999. Bucureşti
– Mihai Eminescu – Basarabia – Pământ românesc . Editura Saeculum, 1997. Bucureşti
– Mihai Eminescu – Basme. Editura Garamond. Bucureşti
– Mihai Eminescu – Doina. Fundaţia Scrisul Românesc
– Mihai Eminescu – Geniu pustiu. Editura Valeriu. Craiova
La secţia Mediatecă şi American Corner Craiova a Bibliotecii Judeţene „Alexandru şi Aristia Aman”, va fi organizat, vineri, de la ora 10.30, evenimentul “Mihai Eminescu – Poet Naţional”.
La eveniment vor participa elevi de la clasele a V-a de la Şcoala Gimnazială “Mihai Eminescu”, coordonaţi de profesori Alina Vancica şi Marieta Ungureanu.
George Călinescu în “Viaţa lui Mihai Eminescu” scria astfel:
El [Eminescu] avea ca atare un suflet etic, simţitor la toate ideile şi sentimentele, care alcătuind tradiţia unei societăţi, sunt ca grinzile afumate ce susţin acoperişul unei case, nefiind lipsit totdeodată de viziunea unui viitor mai drept. Nu nutrea nici o aspiraţie pentru sine, ci numai pentru poporul din care făcea parte, fiind prin aceasta mai mult un exponent decât un individ […]. Eminescu a fost, într-un cuvânt, un om înzestrat să exprime sufletul jalnic sau mânios al unei mulţimi în primejdie de a fi strivită de puterile îndârjite ale lumii vechi, să o învioreze cu vehemenţă şi s-o împingă înainte, arătându-i viitorul în chipul unui trecut idilic şi pe care soarta l-a aruncat într-o societate părând entuziastă de progres şi grăbită de a-i lepăda veşmintele vetuste, dar hotărâtă a nu abandona nimic din privilegiile ei […].
Mihai Eminescu în pagini de scrapbooking
Casa de Cultură Traian Demetrescu organizează astăzi un experiment inedit, începând cu ora 17:00, la Şcoala nr.2 „Traian”. Elevii clasei a V-a C ai şcolii vor da naştere unei premiere în România atunci când vor prezenta poemele eminesciene transpuse în pagini de scrapbooking.
Scrapbooking este arta de a realiza compoziţii originale, mai exact albume şi pagini în acest stil, utilizând fotografiile personale şi materiale decorative. Pe partea de literatură, elevii vor fi coordonaţi de către doamna profesor Nadia Şutelcă, iar pe partea de scrapbooking, de către Veronica Svanström. Pe 12 februarie 2015, începând cu ora 18:00, lucrările vor fi expuse la Casa de Cultură „Traian Demetrescu”.
