Hărţile de risc la inundaţii sunt cele mai importante pentru comunităţile locale, pentru Consiliul Judeţean, spun reprezentanţii Administraţiei Bazinale de Apă (ABA) Jiu. De acestea ar trebui să se ţină cont atunci când se emit autorizaţii de construire. Asta pentru că, de multe ori, lucrările pentru apărarea de inundaţii a locuinţelor costă prea mult. În plus oamenii care locuiesc în zone predispuse să fie inundate sunt în permanenţă într-o situaţie riscantă.
În acest moment nu ajută la situaţia existentă. Adică, dacă o casă este construită în zona de risc, e în zona de risc. Ori se mută, ori se fac lucrări de apărare împotriva inundaţiilor. Dar pentru a promova lucrări de apărare împotriva inundaţiilor, noi, Apele Române, avem hărţile de hazard care ne indică… ne dau mult mai multe date tehnice privind adâncimea, lăţimea apei în zona respectivă, şi pe baza acestor hărţi de hazard s-au întocmit şi planuri de amenjare şi scheme de amenajare a bazinelor hidrografice.Pe viitor, ne-am bucura ca Primăriile, primarii şi Consiliul Judeţean să ţină cont de hărţile de risc atunci când se dau autorizaţii de construire. Noi am făcut o analiză economică, de multe ori am constatat că o astfel de lucrare hidrotehnică este foarte costisitoare dacă faci un calcul a câte locuinţe aperi cu această lucrare. De exemplu, în zona Schitu unde se inundau maxim 10 curţi, case, lucrarea a fost de 4 milioane lei. Ar fi fost mult mai simplu ca oamenii să fie strămutaţi, eu zic că nici la jumătate nu erau costurile. De-asta e bine ca Primăriile să ţină cont de aceste hărţi de risc şi atunci când cineva vrea să construiască să nu admită să se ducă într-o zonă inundabilă.
A declarat, vineri, într-o conferinţă de presă, Marin Tălău, director ABA Jiu
Directorul ABA Jiu a făcut vineri şi un bilanţ al anului 2014. A fost un an greu, cu multe inundaţii, dar s-au făcut şi investiţii.
„A fost un an destul de greu, însă ceea ce ne bucură este că am reuşit să ne aducem şi noi o contribuţie însemnată la diminuarea efectelor atât în judeţul Dolj, cât şi în celelalte judeţe afectate precum Hunedoara, Gorj, Mehedinţi. Am reuşit prin activitatea noastră, prin intervenţiile noastre să diminuăm efectele inundaţiilor şi datorită sprijinului major pe care l-am primit din partea ANAR. Am fost nevoiţi mai tot timpul să plimbăm utilaje dintr-un judeţ într-altul acolo unde apărea o situaţie nouă, o situaţie mai dificilă. Din surse proprii am putut aloca două milioane de lei pentru înlăturarea efectelor inundaţiilor pe zona Jieţ-Valea Jiului, pe Gilort la Novaci, la Eşelniţa pe Coşuştea, pe Amaradia. Am cheltuit cu forţa umană, utilaje şi materiale cele două milioane care ne-au fost alocate în regim de urgenţă de către Apele Române. Pe lângă acestea, am reuşit să promovăm o serie de lucrări în regim de urgenţă, HG-uri care au fost aprobate. Este vorba de lucrări pe Coşuştea la Corcova, în valoare de trei milioane lei. O altă lucrare este pe Peşteana în zona Motru, la Broşteni, în valoare de 3,5 milioane lei, lucrarea de la Bălăciţa pe Desnăţui, în valoare de 6,5 milioane lei, lucrarea de la Carpen-Cleanov, cu o valoare de 6 milioane lei şi lucrarea de pe Teslui, de la Motoci şi până la Teslui. Mare parte din aceste lucrări sunt finalizate, trebuiau recepţionate acum o lună, încă se mai lucrează pe Teslui la Bălăciţa. S-a întârziat şi din cauza ploilor, dar vor fi finalizate până la sfârşitul anului. O altă lucrare este pe râul Raznic. Această lucrare a fost promovată pe fonduri europene pe Axa 5 POS Mediu, a fost finalizată, urmează recepţia” ,
A declarat directorul ABA Jiu.
Marin Tălău a mai arătat că în urma acestor lucrări, viitura care a avut loc cu o săptămână în urmă pe Teslui, Raznic sau Desnăţui nu a mai provocat pagube.
Şi în anul 2015, reprezentanţii ABA Jiu au programate o serie de lucrări de întreţinere şi repraţii.
