UPDATE: Potra a fost eliberat și plasat în control judiciar, au decis judecătorii de la Ploiești.
Horațiu Potra, șeful mercenarilor români din Africa, s-a aflat din nou la audieri marți dimineață, după ce procurorii au găsit la perchezițiile de luni noapte 1,7 milioane de dolari în seifuri.
Horațiu Potra, cunoscut drept șeful mercenarilor, se poate lăuda cu o avere impresionantă. Apropiat al lui Călin Georgescu, acesta este unul dintre cei mai bogați politicieni din România, arată cea mai recentă declarație de avere a acestuia, depusă pe data de 14 noiembrie 2024 și consultată de HotNews.ro.
Astfel, potrivit sursei citate, Horaţiu Potra a declarat, pe anul trecut, un venit de 1.155.000 de euro obţinut ca persoană fizică autorizată cu obiect de activitate „Pregătire fizică şi antrenament de specialitate”.
La acesta se adaugă un venit de 24.000 de lei, aferent anului 2023, ca administrator al unei societăți din Mediaș.
În declaraţia de avere a lui Horaţiu Potra, care se întinde pe 21 de pagini, apar și 15 kilograme de lingouri de aur, dobândite în 2015-2016, având o valoare estimată de 6,15 milioane de lei.
Potra menționează în declarație, completată la momentul în care a fost numit consilier local al municipiului Mediaș, că deține 74 terenuri, împărțite pe categorii astfel:
- Intravilan: 46 terenuri;
- Agricol: 15 terenuri;
- Forestier: 9 terenuri;
- Alte categorii (extravilane): 4 terenuri.
În declarație mai sunt menționate 10 case de locuit și alte 10 spații comerciale sau de producție.
De asemenea, el deține 8 apartamente și două autorurisme (Mercedes 2016, Volkswagen 1981).
Conform aceleiași declarații, Potra are 14 conturi bancare în care se află, în total, 4,1 milioane de lei.
Conform declarației de interese a lui Potra, el este asociat / administrator în opt firme. De asemenea, este membru fondator al „Asociaţiei Românii care au activat în Legiunea Franceză”, precum și preşedinte al filialei Mediaş a „Partidului Patrioţilor”, din partea căruia a candidat la funcția de primar al Mediașului.
Horaţiu Potra, despre care se spune că este personajul care se află în spatele gărzilor de corp de care Călin Georgescu a apărut înconjurat în spaţiul public, este un fost luptător în Legiunea Străină, devenit politician.
La alegerile locale din anul acesta, a fost la un pas de a fi ales primar al municipiului Mediaş, pierzând cursa electorală la mai puţin 250 de voturi, în favoarea unui candidat de la PNL, potrivit news.ro.
Percheziții în casa lui Potra din Mediaș
Luni, 9 decembrie, procurorii au efectuat 12 percheziții domiciliare în Ilfov, Sibiu și în municipiul București. Au fost vizate locuințele lui Horațiu Potra, paznicul lui Călin Georgescu, dar și cele ale complicilor săi, conform Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești.
În urma perchezițiilor, anchetatorii au găsit, la casa lui Horațiu Potra din Mediaș, sume impresionante de bani, milioane de euro cash, potrivit surselor Digi24. Potra va trebui să justifice proveniența acestei sume de bani, în caz contrar va fi pusă sub sechestru, iar în ipoteza unei condamnări va fi confiscată.
Horaţiu Potra a fost reţinut pentru 24 ore
Potra a fost scos încătuşat, duminică seară, din sediul Inspectoratului Judeţean de Poliţie Prahova, după mai multe ore de audieri. Mai multe arme şi sume de bani au fost găsite într-un autoturism aflat în trafic în judeţul Prahova, în care se afla politicianul.
În urma controlului autoturismului, poliţiştii au găsit un pistol, un dispozitiv de împrăştiere gaze iritant-lacrimogene cu aspect de pistol şi butelia aferenta cu piper, o bucată de articol pirotehnic tip petardă, un dispozitiv tip box, un topor, cinci cuţite tip briceag, trei cuţite, două lame de cuţit, un baston telescopic, precum şi sumele de 24.990 de lei, 5.197 de dolari, 200 de coroane cehe, 100 de euro şi 560.000 de franci congolezi.
Conturile lui Horațiu Potra, închise: „Riscuri de fraudă, de spălare a banilor, de finanțare a terorismului”
Încă de acum două luni, CEC Bank a decis închiderea a 15 conturi bancare deschise pe numele lui Horațiu Potra și a patru dintre societățile acestuia, unitatea bancară invocând „riscuri de fraudă, de spălare a banilor, de finanțare a terorismului sau alte riscuri legale, reputaționale ori operaționale”.
În toate cele 15 conturi se aflau 500.000 de euro, conform documentelor de la dosar.
„Măsura închiderii conturilor a fost luată în conformitate cu „Condițiile Generale de Afaceri” care guvernează relația cu clienții: banca poate bloca toate conturile clientului și poate restricționa accesul clientului la servicii, inclusiv servicii online, în cazul în care nu mai sunt îndeplinite cerințele de cunoaștere a clientelei sau ca măsuri adoptate pentru prevenirea/ combaterea/ înlăturarea oricăror riscuri la care banca ar putea fi expusă ca urmare a desfășurării relației de afaceri cu clientul, precum riscuri legale, de fraudă, de spălare a banilor sau de finanțare a terorismului, operaționale, de conformitate, reputaționale sau de încălcarea a regimurilor sancționatorii naționale sau impuse de Uniunea Europeana, Organizația Natiunilor Unite, SUA sau Marea Britanie”, au explicat reprezentanții CEC Bank, potrivit hotnews.ro
De altfel, banca l-a înștiințat pe Horațiu Potra, dar și cele patru firme pe care acesta le administrează – GPH Legion Africa Role SRL, Ralflore SRL, AO Futuro SRL și PFA Horațiu Potra – că toate cele 15 conturi curente deschise pe aceste nume la CEC Bank vor fi închise în termen de 60 de zile de la primirea notificării.
Reprezentanții băncii i-au solicitat lui Potra să le comunice în ce conturi deschise la alte bănci îi pot transfera sumele deținute la CEC Bank.
Potra a dat în judecată CEC Bank și a cerut redeschiderea conturilor. În acțiunea deschisă la Tribunalul Sibiu, Potra a susținut că este „o persoană onorabilă, fără antecedente penale și fără vreun istoric negativ în relația cu entitățile bancare din România”.
Cererea i-a fost respinsă de instanță, însă decizia nu este definitivă.
Relația specială cu Frank Timiș, patronul Roșia Montană Gold Corporation
Despre trecutul tumultuos al fostului legionar au apărut în aceste zile mai multe informații, însă există una despre care Libertatea a reușit să strângă mai multe date.
Este vorba despre legătura dintre Horațiu Potra și Frank Timis, miliardarul care deține și Rosia Montană Gold Corporation, firma care a încercat, fără succes să exploateze aurului din Munții Apuseni.
Astfel, începând cu 2012, Horațiu Potra a început să lucreze pentru Frank Timiș la Londra. La început, Potra a fost șeful gărzilor de corp ale lui Timiș ca mai apoi să se ocupe de paza minelor pe care le deținea firma controlată de Frank Timiș, Pan-African Minerals, în Africa.
Pan-African Minerals a concesionat mai multe zăcăminte exploatând mine în Sierra Leone, Burkina Faso, Senegal, Coasta de Fildeş și Niger, de unde extrage metale rare ca mangan, uraniu sau cobalt.
În 2013 Horațiu Potra fondează și la Londra o firmă cu activități de servicii de securitate, AO FUTURO LTD. În 2008, înființase și la Mediaș, împreună cu francezul Lionel Jannie Georges Truchi, firma AO Futuro SRL dar cu activități de cumpărarea și vânzarea de bunuri imobiliare proprii.
A recrutat ca mercenari oameni cu probleme legale
Câștigând încrederea lui Timiș, Potra a fost însărcinat să aducă în Africa oameni instruiți care să păzească minele omului de afaceri. Ceea ce Potra a și făcut, dar a dus acolo mai mult persoane nepregătite și care aveau probleme cu legea în țările de origine.
De altfel, profesionalismul acestora s-a văzut de-a lungul timpului, pentru că mulți dintre ei au fost răpiți sau uciși.
Cel mai cunoscut caz este al lui Iulian Gherguț care, în 2015, în timp ce conducea securitatea la mina de mangan Tambao din nordul Burkina Faso fost răpit.
Răpirea a fost revendicată de grupul Al-Mourabitoune al lui Mokhtar Belmokhtar. Iulian Gherguț a fost eliberat după opt ani și repatriat în România.
Legături cu Gruparea Wagner
Ultimele fapte de arme cunoscute ale lui Potra au avut loc anul trecut, în Republica Democrată Congo (aflat acolo cu luptătorii săi din anul 2022) unde, împreună cu mercenarii săi, păzea aeroportul din Goma.
Într-o anchetă publicată la începutul anului trecut, jurnaliștii de la Deutsche Welle se întrebau dacă „Luptă mercenari albi în conflictul din Congo?”.
Printre alți est-europeni, jurnaliștii germani l-au găsit acolo și pe Horațiu Potra bănuind că acesta ar avea legături cu Grupul Wagner, angajat, în aceeași perioadă, de guvernul congolez în lupta împotriva rebelilor.
