Președintele Klaus Iohannis a ținut tradiționala recepție de la Palatul Cotroceni de 1 Decembrie cu o zi mai înainte față de ziua obișnuită, din cauza alegerilor parlamentare programate în acea zi și într-un context politic complicat, generat de renumărarea voturilor primului tur al alegerilor prezidențiale.
Șeful statului, al cărui mandat expiră pe 21 decembrie, a făcut un bilanț al celor 10 ani de mandat și a admis că a făcut și greșeli, motiv pentru care și-a cerut iertare.
Premierul Marcel Ciolacu nu a fost prezent la recepți, Guvernul fiind reprezentat de mai mulți miniștri precum Cătălin Predoiu, Luminița Odobescu și de șeful Cancelariei primului-ministru Alexandru-Mihai Ghigiu.
Președintele Curții Constituționale Marian Enache nu a fost prezent, dintre judecătorii CCR fiind văzută Simina Tănăsescu. Nici șeful Autorității Electorale Permanente Toni Greblă nu a participat, însă AEP a fost reprezentată de alți membri din conducere, scrie hotnews.ro
„Poporul român, profund atașat valorilor democratice”
„Sărbătoarea din acest an are pentru mine o însemnătate aparte, pentru că este ultima dată când mă adresez dumneavoastră de Ziua noastră Națională în calitate de Președinte al României. După două mandate și zece ani în care am avut onoarea de a fi în serviciul țării, mă despart de această responsabilitate cu emoție, cu recunoștință și cu o admirație nemărginită pentru dumneavoastră, cetățenii țării noastre.
Zece ani am avut privilegiul de a vă reprezenta. Zece ani în care am încercat să fiu un susținător al idealurilor dumneavoastră și un partener în realizarea lor (…) După zece ani pot spune, fără niciun fel de rezerve, că poporul român este puternic și profund atașat valorilor democratice și sunt convins că va continua să apere aceste valori”, a spus președintele Iohannis.
„De amenințările la adresa democrației, unii abia vor să-și amintească”
El a invocat crizele majore din perioada mandatelor sale, susținând că România le-a traversat cu bine și a ieșit din ele mai puternică.
„Amenințările din timpul primului meu mandat la adresa statului de drept și a instituțiilor democratice, de care astăzi unii de-abia vor să-și mai amintească, pandemia de COVID-19, cu toate consecințele ei dramatice, inclusiv economice și sociale, riscurile de securitate generate de războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei sunt doar câteva momente majore care au marcat acest ultim deceniu. Acum ne putem uita în urmă și constata că, prin eforturi și coeziune, prin deciziile și măsurile luate, România a devenit mai puternică, mai stabilă, mai consolidată la nivel de instituții”, a afirmat președintele.
Iohannis s-a referit pe larg și la activitatea sa în cadrul Uniunii Europene, menționând ca principale realizări faptul că România a devenit o țară stabilă în interiorul UE, precum și faptul că Republica Moldova a făcut pași importanți către integrare.
„Am convingerea că, pentru un om de stat, dincolo de opțiunile sale personale, prioritar este să decidă astfel încât, mai ales într-un context cu crize suprapuse și cu un război la graniță, viitorul națiunii sale să nu fie compromis de instabilitate, țara să se poată dezvolta, economia să poată crește, instituțiile să se modernizeze, iar cetățenii să fie în mod real apărați în fața oricăror amenințări. Acum, la finalul celor două mandate de Președinte, vreau să vă mulțumesc, dragi români, din țară și de peste hotare!”, a spus șeful statului.
„Vă cer iertare pentru că am luat decizii care v-au nemulțumit. Timpul nu poate fi dat înapoi”
Klaus Iohannis și-a cerut scuze românilor pe care i-a dezamăgit, susținând că ar fi trebuit să explice mai bine unele decizii pe care le-a luat ca președinte al României.
„Știu că am făcut greșeli, unele alegeri în care am investit speranță și încredere nu au trecut testul timpului, iar pe unii dintre dumneavoastră v-am dezamăgit. Vă cer iertare pentru că, de-a lungul timpului, am luat decizii care v-au nemulțumit și pe care, cel mai probabil, nu le-am explicat suficient. Timpul nu poate fi dat înapoi, dar vă asigur că la baza tuturor eforturilor și acțiunilor mele a stat un singur lucru: identificarea celor mai bune soluții pentru securitatea, bunăstarea și prosperitatea României și a cetățenilor săi”.
„Ne aflăm în fața unei decizii existențiale”
În ce privește alegerile care urmează, Iohannis a transmis că acestea reprezintă „o alegere existențială” între a fi o țară democratică și una izolată
„Rezultatele votului de acum o săptămână ne-au adus însă într-un nou moment de cumpănă. Alegerile de mâine și cele care urmează nu vor fi numai despre politici și viziuni de stânga, dreapta sau centru (…)
Ne aflăm în fața unei decizii existențiale și trebuie să alegem între, pe de o parte, democrația și valorile fundamentale care ne-au ghidat ca națiune europeană modernă și, pe de altă parte, izolaționismul, misticismul extremist și ura față de pluralismul occidental. Alegerile parlamentare de mâine sunt extrem de importante întrucât președintele nou ales, oricât de bine intenționat este, nu poate desemna decât acel premier care va reuși să coaguleze o majoritate în Parlament”, a apreciat Klaus Iohannis.
El a atras atenția autorităților că rezultatul alegerilor trebuie să fie mai presus de dubii astfel încât românii să nu-și piardă încrederea în instituțiile statului.
„Știu că în urma evenimentelor din ultimele zile simțiți că vă pierdeți încrederea în instituțiile statului, în puterea și în legitimitatea votului, care reprezintă esența democrației.
De aceea, fac un apel la toate autoritățile implicate în gestionarea procesului electoral și în validarea scrutinelor să nu uite că, înainte de toate, este imperativ ca rezultatele electorale, oricare ar fi acestea, să se bucure de credibilitate și să reflecte în mod real opțiunea și voința cetățenilor”, a spus președintele.
„Discursul fals pacificator ascunde o viziune anti-europeană”
Ulterior, Klaus Iohannis a revenit cu un mesaj către electorată, spunând că românii ar trebui să reconfirme orientarea pro-europeană și atlantistă a țării, aderarea la UE și NATO fiind obținută cu sacrificii mari.
”Într-o eră în care vedem o creștere alarmantă a extremismului, a populismului și a dezinformării, este cu atât mai important să respingem ferm, prin vot în primul rând, discursul fals pacificator, care ascunde de fapt o viziune anti-europeană. Politicienii care îmbrățișează aceste abordări își doresc să dezbine, să creeze rupturi sociale și răni adânci, adică o societate aflată în totală opoziție cu cea care reușea în 1918 să înfăptuiască Marea Unire.
Nu există politicieni perfecți și nici personalități mesianice care să fie posesoarele unor soluții miraculoase pentru problemele cu care se confruntă cetățenii. Cei care pretind că le au vor produce, mai devreme sau mai târziu, deraierea României de la traseul său profund democratic. Iar asta înseamnă pentru noi toți mai puțină libertate, mai multă suferință, privațiuni și pierderea unor drepturi care acum sunt garantate.”
