Alegătorii români din țară și din străinătate au fost chemați la vot pe 9 iunie pentru a-și alege europarlamentarii. Aceștia din urmă joacă un rol important în luarea deciziilor care afectează viața cetățenilor UE.
Rezultatele exit-poll pentru ora 22.00, conform Curs/Avangarde, pentru alegerile europarlamentare:
PSD+PNL – 53%
AUR – 15%
ADU – 11%
UDMR – 5%
SOS – 4%
Candidați independenți – 4%
REPER – 3%
PUSL – 3%
Alt partid – 2%
În acest context, lista europarlamentarilor PSD-PNL ar arăta în felul următor:
1. Mihai Tudose – PSD
2. Rareş Bogdan – PNL
3. Gabriela Firea – PSD
4. Dan Motreanu – PNL
5. Claudiu Iulian Manda – PSD
6. Adina Vălean – PNL
7. Victor Negrescu – PSD
8. Vasile Dîncu – PSD
9. Daniel Buda – PNL
10. Maria Grapini – PSD
11. Gheorghe Cârciu – PSD
12. Siegfried Mureşan – PNL
13. Adrian Dragoş Benea – PSD
14. Mircea Hava – PNL
15. Dan Nica – PSD
16. Gheorghe Falcă – PNL
***Ar putea intra la redistribuire:
17. Ştefan Muşoiu – PSD
18. Roxana Mînzatu – PSD
AUR ar putea avea 5 europarlamentari
Conform rezultatelor Exit POLL, AUR a obținut 15% la alegerile europarlamentare, ceea ce le-ar permite să aibă 5 europarlamentari sau cel mult 6, după redistribuire.
- Cristian-Vasile Terheș
- Claudiu-Richard Târziu
- Gheorghe Piperea
- Maria-Georgiana Teodorescu
- Adrian-George Axinia
*** Ar putea intra după redistribuire
6. Șerban-Dimitrie Sturdza
ADU va avea maxim 4 europarlamentari
Conform rezultatelor Exit POLL, Alianța Dreapta Unită a obținut un rezultat de 11%, ceea ce le-ar permite să trimită în Parlamentul European 3 sau 4 europarlamentari, în funcție de redistribuire.
- Dan Barna (USR)
- Vlad Voiculescu (USR)
- Eugen Tomac (PMP)
*** Ar putea intra la redistribuire
4.Vlad-Marius Botoș (USR)
UDMR trimite 2 europarlamentari
Conform rezultatelor Exit POLL, UDMR ar fi obținut 5% și ar trimite 2 europarlamentari:
- Iuliu Winkler
- Lorant-Gyorgy Vincze
Atribuţiile unui europarlamentar includ, printre altele, adoptarea legislației UE, decizii cu privire la acordurile internaționale și decizii cu privire la extinderea UE, scrie Libertatea.ro
În privința legislației, Parlamentul European, împreună cu Consiliul UE, adoptă legi pe o gamă largă de domenii, de la comerț și agricultură la mediu și protecția consumatorilor. O fac prin votul asupra propunerilor legislative prezentate de Comisia Europeană.
Referitor la acordurile internaționale, Parlamentul European își dă consimțământul la acordurile comerciale și alte acorduri internaționale încheiate de UE. Iar decizia despre extinderea UE înseamnă că se evaluează cererile de aderare la UE din partea țărilor terțe și recomandă Consiliului UE dacă ar trebui să accepte sau nu.
De asemenea, ei reprezintă cetățenii europeni, adică pot primi petiții și pot organiza audieri publice pentru a asculta opiniile cetățenilor cu privire la problemele europene, dar monitorizează și activitatea Comisiei Europene și a altor instituții europene, astfel încât acestea să acționeze în interesul cetățenilor.
În septembrie 2023, eurodeputații au aprobat decizia Consiliului European de a crește de la 705 la 720 numărul locurilor din Parlamentul European pentru următorul mandat legislativ, 2024-2029. Legislația UE permite un număr maxim de 750 de europarlamentari, plus președintele.
Numărul de locuri pe țară este decis înaintea fiecăror alegeri europene. Repartizarea locurilor se face ținând cont de mărimea populației statelor membre precum și de necesitatea unui nivel minim de reprezentare pentru cetățenii europeni din țările mai mici.
Din 9 iunie, Franța va avea 81 de eurodeputați (de la 79, câți are acum), Germania va rămâne cu 96, Italia va rămâne cu 76, Spania va avea 61 (de la 59), Ungaria rămâne cu 21, Austria va avea 20 (de la 19), iar România va rămâne cu 33 de locuri.
Alegerile pentru Parlamentul European au loc o dată la cinci ani în toate statele membre ale UE. Ultima rundă de alegeri a avut loc în mai 2019.
