Rusaliile semnifică Pogorârea Sfântului Duh și are loc la 50 de zile de la Învierea Mântuitorului Isus Hristos și la 10 zile de la Înălțare. În acest an se sărbătorește pe 4 iunie.
Se mai numește Duminica Mare sau Cincizecime și încheie ciclul pascal, respectiv Învierea, Înălțarea și Pogorârea Sfântului Duh. Se prăznuiește în a opta duminică după Paște iar pe 5 iunie este Sfânta Treime.
Este una dintre cele mai vechi sărbători creștine, datând de pe vremea sfinților apostoli. Până la începutul secolului al V-lea într-o singură zi erau Înălțarea și Pogorârea Sfântului Duh însă apoi cele două sărbători au fost separate.
Duhul Sfânt s-a pogorât peste Sfinţii Apostoli duminică dimineaţa, în ziua Cincizecimii, în chip de limbi de foc, nu în chip de porumbel ca la Botezul Domnului, spune arhimandritul Ilie Cleopa.
Venirea Sfântului Duh peste Apostoli, care se găseau în foişorul Cinei de Taină, de pe muntele Sion, este descrisă astfel: „Când a sosit ziua Cincizecimii, erau toţi împreună în acelaşi loc. Şi din cer, fără de veste, s-a făcut un vuiet, ca de suflare de vânt ce vine repede, şi a umplut toată casa unde şedeau ei. Şi li s-au arătat, împărţite, limbi ca de foc şi au şezut pe fiecare dintre ei. Şi s-au umplut toţi de Duhul Sfânt şi au început să vorbească în alte limbi, precum le dădea lor Duhul a grăi (…) Şi toţi erau uimiţi şi nu se dumireau, zicând unul către altul: Ce va să fie aceasta?” (Fapte 2, 1-13).
E totodată sărbătoarea întemeierii Bisericii creştine, căci în aceeaşi zi, în urmă cuvântării însufleţite a Sfântului Apostol Petru, s-au convertit la creştinism circa 3.000 de suflete, care au alcătuit cea dintâi comunitate creştină din Ierusalim (Fapte II, 41), nucleul Bisericii de mai târziu. Duhul Sfânt, a treia persoană a Sfintei Treimi (dogma despre Treimea dumnezeirii este fundamentală şi are implicaţii asupra întregii învăţături creştine), care a fost dăruit comunităţii apostolice primare, a înzestrat Biserica cu tot ceea ce era necesar organismului creştin: propovăduirea Evangheliei, Sfintele Tainele, harismele, diaconia.
Existenţa istorică şi orice acţiune sacramentală a Bisericii depind acum de invocarea Duhului Sfânt. După ce Sfinţii Apostoli au primit Duhul Sfânt, trăgând sorţi, s-au dus în toate părţile pământului să vestească Evanghelia mântuirii şi credinţa în Iisus Hristos, începând de la Ierusalim. Iar prin Sfinţii Apostoli, Duhul Sfânt a fost transmis în lume tuturor celor ce cred în Hristos, prin Sfintele Taine ce se săvârşesc în Biserică de către preoţi şi episcopi.
Semnificaţia Cincizecimii constă în aceea că de acum Duhul Sfânt pătrunde definitiv în istorie neexistând timp şi spaţiu fără prezenţa personală, venirea reală şi lucrarea efectivă a lui Dumnezeu. Întrucât Tatăl, Fiul şi Sfântul Duh sunt într-o legătură nemijlocită, lunea de după duminica Rusaliilor este consacrată proslăvirii Sfintei Treimi.
Obiceiuri și superstiții
În această zi, casele sunt împodobite cu ramuri sfințite de nuc, tei, plop sau stejar pentru a alunga relele și bolile. Frunzele de nuc semnifică limbile de foc care au coborât asupra apostolilor la Ierusalim.
Băieții tineri iau ramuri din păduri și le duc la biserică pentru a fi sfințite. Acestea se împart apoi credincioșilor. Ramurile de tei sfințite se pot folosi apoi ca leacuri tot restul anului.
În această perioadă are loc Jocul Călușarilor în anumite zone ale țării. A doua zi de Rusalii, călușarii ies să colinde pentru a alunga spiritele rele.
Femeile fac descântece și ung ușile caselor cu usturoi pentru a păzi locuința de rele tot anul.
În Transilvania, de Rusalii există obiceiul udatului nevestelor. Femeile sunt stropite cu apă proaspătă pentru a fi frumoase și sănătoase. Ele poartă leuștean, pelin sau usturoi în sân.Este plimbat boul împănat pe ulițele satului,împodobit cu flori și dus în fața bisericii, urmat de oamenii din sat.
În a doua zi de Rusalii există obiceiul spălatului pe picioare cu pelin pentru a aduce noroc.
Nu este voie să se spele haine și nu se face curat în casă și în curte. Nu se merge în locuri pustii, lângă fântâni sau păduri, pentru a nu întâlni spirite rele.
Oamenii nu au voie să se certe și nici să dezvăluie secrete pentru că pot fi pedepsiți. Nu este permis cățăratul în copaci, nici călătoriile departe de casă. Nu este bine să se meargă la scăldat deoarece este pericol de înec.
Începând cu ziua de Rusalii nu se culeg ierburi medicinale timp de 9 săptămâni.
În sâmbăta Rusaliilor se împart oale împodobite cu flori, cu un colac deasupra, pentru pomenirea morților. În duminica Rusaliilor se împart farfurii frumos împodobite pentru cei vii.
Legendele spun că Ielele sau Rusaliile sunt fiinţe fantastice, care umblă prin văzduh şi pot lua minţile oamenilor dacă nu respectă ziua de sărbătoare.
Rusaliile, cunoscute sub diferite nume – iele, zâne, şoimane, împărătesele-văzduhului, ursoaice – umblă îmbrăcate în alb, iar locurile în care dansează rămân arse şi neroditoare. Se spune că Rusaliile răpesc uneori un tânăr frumos ca să joace cu el, apoi îl eliberează, dar acesta nu trebuie să spună ce a văzut, pentru că altfel ar putea fi pedepsit.
În unele sate, oamenii cred că în zilele de Rusalii nu este bine să mergi la câmp, pentru că te prind şi te pedepsesc Ielele, potrivit digi24.ro
De Rusalii, oamenii nu trebuie să intre în vie sau să meargă în locuri pustii, pentru că s-ar putea întâlni cu spiritele rele.
În unele zone se spune că cine nu respectă sărbătoarea Rusaliilor, va fi pedepsit de Iele, care provoacă boala denumită popular „luat din Rusalii”.
Lunea Rusaliilor este zi nelucrătoare în România, Austria, Belgia, Cipru, Danemarca, Estonia, Franţa, Germania, Grecia, Islanda, Luxemburg, Ţările de Jos, în unele cantoane din Elveţia, în Madagascar, Norvegia, Portugalia, Senegal, Ungaria şi Togo.
Foto: arhivă
