Oana Călinoiu este Psiholog clinician și psihoterapeut cognitiv-comportamental și autoarea cărții „Jurnal Terapeutic”.
Bună, Oana! De curând ai publicat prima ta carte, „Jurnal Terapeutic”. De ce jurnal?
Bună! Îți mulțumesc pentru acest interviu și mă bucur că am ocazia să împărtășesc lucruri din culisele acestui jurnal. Îmi place să îi spun așa, pentru că de fapt acesta îi este și scopul. Am gândit acest jurnal, astfel încât să îți permită să experimentezi, cu ajutorul câtorva tehnici de psihoterapie, în mediul tău, și într-o altă manieră, interacțiunea cu un psiholog.
Am constatat că mulți oameni au încă multe întrebări și rețineri în ceea ce privește interacțiunea cu un psiholog. Mulți își doresc, mai puțini își fac și curaj. Mi-aș dori ca acest jurnal să fie un început pentru fiecare.
Cum te-a influențat trecerea de la psiholog la „scriitor”?
Cel mai interesant a fost să mă pun în locul interlocutorului și cel mai provocator să mențin în jurnal firul roșu al „evenimentelor”, astfel încât la finalul cărții, cititorul să conștientizeze, să se elibereze, să organizeze, să înțeleagă și să meargă mai departe.
Unii oameni se tem de psiholog?
Nu aș spune că se tem. Întâlnesc oameni care vin la psiholog fără nici un fel de reținere. Se deschid și această categorie este și cea cu care obțin cele mai bune rezultate. Când un om conștientizează că are nevoie de cineva specializat care să-l însoțească pe drumul său, atunci o mare parte din probleme lui sunt și rezolvate.
Jurnalul meu este un instrument bun în sensul celor menționate, întrucât cuprinde tot ce și-ar dori o persoană atunci când vine vorba despre o ședință terapeutică altfel. Am creat o carte în care cititorul este invitat să noteze răspunsul la diverse întrebări, astfel încât să devină mai conștient de el însuși.
Mie personal mi s-a părut foarte interesantă experiența de interacțiune cu acest jurnal scris de tine! Am scris în el lucruri pe care poate nu aș fi avut niciodată disponibilitatea să le împărtășesc cu cineva.
Mă bucur să aud că ai simțit asta! Înseamnă că mi-am atins obiectivul. Jurnal terapeutic este ca un cabinet psihologic al fiecărui cititor. Este al lui propriu. Este oriunde vrea el. Sau ca un cabinet virtual, pentru că tot suntem în era digitalizării. Omul „vine” și comunică în scris, cât, unde și când vrea el. Mulți oameni au obiceiul de a deține și a scrie într-un jurnal întrucât îi satisfice și îi incită totodată ideea de avea un obiect secret, o agendă în care își pot spune în scris gândurile și visurile.
Numeroase studii au demonstrat că scrisul este un instrument util, care dă voce emoțiilor, atitudinilor și gândurilor noastre. A fost studiată și analizată legătura dintre traume, starea de sănătate și scris.
Astfel s-a ajuns la concluzia că exprimarea gândurilor și sentimentelor noastre profunde poate avea ca rezultat beneficii semnificative pentru sănătate pe termen scurt și lung. Scrierea expresivă, adică scrierea gândurilor și sentimentelor profunde, este necesară și utilă pentru atenuarea simptomelor fizice și psihologice.
Există anumite ghidaje în acest jurnal. Mi s-a părut că tocmai această cursivitate a evenimentelor, pe care tu ai realizat-o, face posibilă obținerea de către cititor a ceea ce își dorește de fapt!
Da. Asta sper că am reușit să fac! Una dintre funcțiile creierului este să ne ajute să înțelegem evenimentele din viața noastră. Scrierea ne ajută la construirea unei stări care pune în context trauma și ne organizează ideile. Dacă nu facem acest lucru, creierul furnizează aceleași modele de gândire non-constructive și ne blocăm. Scrierea despre evenimente negative, despre durere și traumă ajuta la închiderea situației generatoare, ceea ce transmite creierului că rolul lui a luat sfârșit. Tocmai acesta ne eliberează să putem merge mai departe.
Cât timp trebuie să aloci zilnic pentru acest jurnal? Pe mine recunosc că m-a captivat și abia așteptam să îmi găsesc timp liber pentru a mă întoarce la el.
Nu este nevoie să dedicăm mult timp. Sunt suficiente 10-15 minute pe zi, în fiecare zi sau în fiecare săptămână, în funcție de programul fiecăruia. În schimb este foarte important ca atunci când începem acest jurnal, să-l continuăm indiferent dacă putem în fiecare zi sau doar de 2 ori pe săptămână. Beneficiile scrierii expresive sunt pe termen lung. Ne ajută să ne revenim după o experiență traumatizantă, dar mai important este că ne pregătește pentru a face față situațiilor similare din viitor prin cunoașterea de sine.
Cui se adresează Jurnal Terapeutic?
Aș spune tuturor oamenilor. De la adolescenți până la oameni în vârstă înaintată.
Pentru începători, oferă un ghid excepțional de lucru în terapie, mai ales pentru că este o carte foarte practică, complexă, plină de cazuri și exemple concrete. Pentru practicieni în general pentru că te scoate repede dintr-un stil de lucru intrat poate într-o rutină, venind cu multe idei și abilități noi.
Oana, îți mulțumesc pentru răspunsurile tale și îți doresc mult succes în continuare!
Și eu îți mulțumesc și aștept în continuare păreri de la cititori!
