Oamenii sunt resursa cheie a oricărei comunități. Importanța dezvoltării forței de muncă pentru a construi orașe echitabile și incluzive este asumată tot mai puternic ca responsabilitate de către administrațiile locale, județene și regionale. Pentru a dezvolta o forță de muncă ce poate răspunde nevoilor actuale și viitoare ale pieței muncii, e necesar ca, mai întâi, profilul persoanelor angajate, respectiv al șomerilor, tinerilor și absolvenților să fie înțeles.
Craiova este pe locul 18 în topul orașelor în care românii și-ar dori să locuiască. Această situare are o dubla semnificație: în mod evident, Craiova este un centru urban ce oferă oportunități și o calitate a vieții relativ ridicată. Pe de altă parte, municipiul are un potențial ce trebuie valorificat printr-o abordare strategică în următorii ani pentru a atrage noi locuitori și a limita migrația către alte orașe sau alte țări. Această situație influențează piața forței de muncă. Aceste aspecte au fost abordate de autoritățile locale din Bănie și în Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană a Craiovei, proiect ce a intrat în consulare publică până pe data de 24.02.2023.
Cifrele folosite în strategia menționată sunt mai vechi, nefiind actualizate pentru anul 2023. Totuși, conform acestora, în ceea ce privește studiile, în 2019, numărul mediu al salariaților la nivelul Zonei Urbane Funcționale era de 117.358, din care 91% în municipiul Craiova. După Craiova, comunele Cârcea, Ișalnița și orașul Filiași găzduiau cei mai mulți salariați la nivel de zonă urbană funcțională.
Numărul total de absolvenți de învățământ superior-absolvenți cu diplomă (licență, master, cursuri postuniversitare, doctorat și programe postdoctorale) din cadrul Polului de Creștere Craiova a fost în anul 2018, de 6086, cu o ușoară creștere față de 2014 (6013 absolvenți). Dintre aceștia, 3908 au fost absolvenți de învățământ universitar de licență.
Analizând situația existentă a locurilor de muncă vacante la nivelul Regiunii SV Oltenia, în anul 2019 se înregistra un număr de 1.697 locuri de muncă vacante, potrivit datelor furnizate de INS. Începând din 2017, se observă o scădere a locurilor de muncă vacante.
În 2019, cele mai multe locuri vacante din regiunea Sud-Vest Oltenia erau în industria prelucrătoare (537, 31,6% din totalul locurilor vacante), urmate de cele din sănătate și asistență socială (336, 19,8%) și administrație publică și apărare; asigurări sociale din sistemul public (302, 17,8%). Cea mai mare nevoie de resurse umane se înregistra, la nivel regional, în ceea ce privește specialiștii din diverse domenii de activitate (26% din total – 442 locuri vacante), muncitori calificați și asimilați ( 22.2% – 378), respectiv lucrători în domeniul serviciilor (16% – 282).
„Craiovenii au fost chestionați și cu privire la gradul de mulțumire față de calitatea locurilor de muncă. Media națională a aprecierii calității locurilor de muncă la nivel urban a fost de 5,6, pe o scală de la 1 (foarte nemulțumit) la 10 (foarte mulțumit). Craiova se situează aproape de media națională, cu o medie a răspunsurilor de 5.2. Aproape jumătate dintre respondenții din Municipiul Craiova sunt mai degrabă nemulțumiți de investițiile realizate de către primărie (34%) sau foarte nemulțumiți (14%). O pondere relativ redusă de respondenți s-a declarat foarte mulțumită (11%), Iar 38% s-a declarat mulțumită ”, se specifică în Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană.
Iată câteva dintre provocările întâmpinate de autoritățile locale atunci când vine vorba de forța de muncă și economie dar și recomandările în ceea ce privește soluționarea problemelor:
Regiunea Sud-Vest are un sector privat slabdezvoltat. Profilul economic este dominat de industrie, servicii
cu valoare adăugată scăzută (de ex. retail) și minerit. Pentru aceste aspecte a fost bifată o recomandare: „Finalizarea proiectelor mari de infrastructură rutieră, feroviară, aeriană și navală ce vor îmbunătăți accesul Regiunii Sud-Vest la piețele vest-europene și vor susține accesul investitorilor din alte sectoare industriale”.
Cele mai multe întreprinderi au activat în activități economice din domeniul comerțului cu valoare adăugată scăzută. Dependența de câteva companii mari (de ex. Ford). Un număr restrâns de sectoare economice cu
potențial de specializare pentru Zona Metropolitană.
Recomandarea în acest sens: „Dezvoltarea sectoarelor economice cu valoare adăugată mare (de ex. IT&C) și dezvoltarea unui Parc IT, având în vedere că Municipiul Craiova este pe locul 5 în țară în ceea ce privește atractivitatea sectorială în acest domeniu. Dezvoltarea infrastructurii turistice, pentru a pune în valoare resursele naturale și antropice, în vederea creșterii veniturilor din aceste activități”.
Regiunea SV Oltenia este pe ultimul loc în clasamentul național în ceea ce privește contribuția numărului de întreprinderi la totalul național. Este necesară creșterea densității antreprenoriale. Soluțiile găsite în acest sens sunt: „Gândirea unor programe care să încurajeze antreprenoriatul și inovarea la nivel local. Dezvoltarea programelor de incubare a afacerilor, sprijinite de către administrația locală. Dezvoltarea parteneriatelor public-private în vederea dezvoltării de soluții pentru comunitatea locală. Valorificarea terenurilor și clădirilor pentru investiții strategice și asigurarea transparenței privind resursele disponibile la nivel local pentru mediul de afaceri”.
O altă problemă menționată în Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană este legată de ponderea redusă a diversității investițiilor străine în comparație cu alți poli de creștere naționali. Accesul dificil din punct de vedere al infrastructurii rutiere nu permite o accelerare a activităților economice.
Recomandarea: „Dezvoltarea unei agenții de promovare a investițiilor străine la nivel municipal, pentru a promova și facilita accesul potențialilor investitori în Zona Metropolitană. Asigurarea rezolvării cât mai rapide a cererilor (autorizații de construcție, certificate de urbanism). Promovarea parcurilor industriale High-Tech Industry Park și Ișalnița (stadiu greenfield) pentru ocuparea completă a capacității. Monitorizarea atentă a lucrărilor asupra Drumului Expres Craiova-Pitești și lobby la nivel central pentru a accelera procesul de modernizare a infrastructurii rutiere”.
Totodată, au fost subliniate și trei probleme mai delicate:
- Riscul migrației forței de muncă calificate, datorate unei scăderi constante a locurilor de muncă vacante în municipiul Craiova, începând din 2017
- Îmbătrânire demografică
- Orașele Filiași și Segarcea înregistrează o rată ridicată a populației dezavantajate pe ocupare, cu oportunități reduse de angajare în ciuda existenței unei forțe de muncă profesional calificate (cu 36,3%, respectiv 40%, spre deosebire de Craiova, unde rata este de 7%.)
Pentru aceste trei probleme, denumite „provocări”, au fost selectate mai multe recomandări: „
- Municipiul are un potențial ce trebuie valorificat printr-o abordare strategică în următorii ani pentru a atrage noi locuitori și a limita migrația către alte orașe sau alte țări.
- Dezvoltarea universităților din Craiova și creșterea performanței mediului academic din regiune, dublate de creșterea calității vieții ce vor face Craiova mai atractivă pentru forța de muncă bine pregătită.
- Măsuri în vederea creșterii ratei de ocupare în localitățile dezavantajate pe ocupare, prin asigurarea unui transport metropolitan eficient, pentru conectarea populației din ZUF la oportunitățile din municipiu
- Continuarea dezvoltării și promovării programelor de învățământ dual, precum și de reconversie profesională pentru personalul necalificat.