Japonia ia în considerare construirea de reactoare nucleare de ultimă generație și repornirea centralelor oprite, o schimbare majoră de politică, la 11 ani după ce dezastrul de la centrala nucleară Fukushima Daiichi a zguduit încrederea țării în acest tip de energie. Premierul Fumio Kishida a declarat miercuri că a cerut unui grup guvernamental să analizeze modul în care „reactoarele nucleare de ultimă generație, echipate cu noi mecanisme de siguranță”, ar putea fi folosite pentru a ajuta Japonia să își atingă obiectivul de neutralitate a emisiilor de dioxid de carbon până în 2050, scrie The Guardian.
Consiliul de „transformare ecologică” ar trebui să prezinte un raport până la sfârșitul anului, a declarat șeful guvernului.
Schimbarea de strategie, care ar putea include prelungirea duratei de viață a reactoarelor existente, scoate în evidență eforturile Japoniei de a-și asigura aprovizionarea stabilă cu energie, în condițiile creșterii dramatice a costurilor, pe fondul războiului din Ucraina. Ultimele guverne de la Tokyo au fost forțate să reducă dependența Japoniei de energia nucleară după dezastrul din martie 2011, când un tsunami puternic a întrerupt alimentarea alternativă cu energie electrică a centralei Fukushima, provocând topirea a trei dintre cele șase reactoare.
Cantități uriașe de radiații au fost emise în atmosferă, în vreme ce dezastrul a forțat zeci de mii de oameni să își părăsească locuințele. Unele zone din apropierea centralei rămân încă interzise, în timp ce altele au fost redeschise abia recent pentru locuitori.
De atunci, majoritatea centralelor nucleare japoneze au rămas inactive, în timp ce guvernul a declarat că nu va construi noi reactoare sau nu va înlocui reactoarele învechite, de teama opoziției publice, scrie libertatea.ro Planurile anunțate miercuri de Kishida marchează o răsturnare dramatică a acestei poziții.
„Invazia Rusiei în Ucraina a transformat enorm peisajul energetic mondial. Japonia trebuie să ia în calcul potențialele scenarii de criză”, a declarat șeful guvernului la o reuniune de politică energetică din această săptămână. „Pentru a depăși o criză iminentă cauzată de deficitul de aprovizionare cu energie, trebuie să luăm cele mai bune măsuri în anii următori și să ne pregătim pentru orice situație de urgență”, a subliniat el.
Ministrul economiei și industriei, Yasutoshi Nishimura, a declarat și el că Japonia va lua în calcul toate opțiunile pentru a-și asigura aprovizionarea cu energie. „Din această perspectivă, vom lua în considerare și toate opțiunile privind energia nucleară”, a spus el.
Însă, guvernul va trebui să obțină sprijinul publicului, care după Fukushima s-a poziționat ferm împotriva energiei nucleare. Oficialii cred însă că alegătorii au devenit mai receptivi la energia nucleară din cauza creșterii costurilor combustibilului. Asta în condițiile în care țara este puternic dependentă de combustibilii fosili importați.
Șapte reactoare nucleare sunt în prezent în funcțiune în Japonia, iar alte trei reactoare sunt deconectate pentru realizarea de inspecții de siguranță. Zeci de alte reactoare se află încă în proces de relicențiere, în conformitate cu standardele de siguranță mai stricte introduse după dezastrul din 2011.
Aplicarea noii strategii ar putea duce în curând la repornirea a încă șapte reactoare, inclusiv două la Kashiwazaki-Kariwa, cea mai mare centrală nucleară din lume.
Repornirea centralei ar fi însă deosebit de controversată, deoarece este administrată de Tokyo Electric Power, aceeași companie care operează Fukushima Daiichi. Guvernul va lua în considerare și prelungirea duratei de viață a reactoarelor existente dincolo de limita legală, prin adăugarea perioadei în care acestea au rămas oprite – în unele cazuri, mai mulți ani.
În principiu, centralele pot funcționa până la 40 de ani, dar pot continua să genereze electricitate pentru încă 20 de ani dacă sunt modernizate și trec de controalele efectuate de autoritățile de reglementare.
Japonia vrea ca producția de energie nucleară să furnizeze 20-22% din energia electrică consumată până în 2030.
Înainte de dezastrul de la Fukushima, aproximativ o treime din producția sa de energie provenea din energie nucleară, dar în 2020, proporția coborâse la doar 5%.
