luni, noiembrie 25, 2024

Ultima ora

Sport

Alegeri în Ungaria. Ziua decisivă pentru Viktor Orban și Peter Marki Zai

Au început alegerile parlamentare în Ungaria, considerate importante nu doar pentru țara vecină ci și pentru România și întreaga regiune. Este primul scrutin legislativ din ultimii 12 ani în care premierul maghiar Viktor Orban nu este sigur de victorie. 

Sondajele au prevăzut în ultimele săptămâni cea mai strânsă cursă electorală 2010 încoace. Ca să se mențină la putere și să-și susțină oferta pentru al patrulea mandat consecutiv, premierul maghiar Viktor Orban a acordat reduceri de impozite, reduceri de taxe, pensii și majorări salariale în valoare de 1,8 trilioane de forinți.

Principalii competitori:

Coaliția FIDESZ-KDNP aflată la guvernare din 2010, condusă de premierul în exercițiu Viktor Orbán, și „În unitate pentru Ungaria!” -coaliția compusă din 6 partide de opoziție Jobbik (Mişcarea pentru o Ungarie mai Bună), Momentum (Mişcarea Momentum), LMP (Politica poate fi şi Altfel), Párbeszéd (Dialog pentru Ungaria), MSZP (Partidul Socialist Maghiar) şi DK – Demokratikus Koalíció (Coaliţia Democratică), avându-l ca lider pe Péter Márky-Zay.

Policlinica Buna Vestire Craiova

Urnele s-au deschis în Ungaria la ora șapte, ora României, iar până la ora opt s-au prezentat la urne 139 667 de persoane, adică 1,82% dintre cei cu drept de vot.

Potrivit ultimului sondaj realizat de Politico Europe, partidul Fidesz, condus de premierul Ungariei, Viktor Orbán, conduce cu o majoritate restrânsă, de doar 50% în fața candidatului unic al Opoziției Unite, Péter Márki-Zay, care este cotat cu 44% din sufragii.

Potrivit unui mesaj video publicat pe pagina sa de Facebook, candidatul comun la prim-ministru al opoziției, Péter Márki-Zay, va vota la ora 11 (ora României), după ce vor fi ieşit de la liturghia de duminică. Politicianul a îndemnat toată lumea „să se îmbrace frumos” pentru „sărbătoarea schimbării guvernului”.

Viktor Orbán, cel mai longeviv premier din Europa

Multe din acestea s-au schimbat după următoarele alegeri parlamentare din 2002. Deși alianța Fidesz-FDM a câștigat cele mai multe locuri în legislativul de la Budapesta, o coaliție a stângii liberale a reușit să formeze guvernul, forțându-l pe Orbán să plece din funcție.

El s-a plâns de fraude electorale și de rele tratamente din partea ziarelor de stânga. În opoziție, Fidesz s-a îndreptat tot mai mult spre dreapta spectrului politic. A fost perioada în care Fidesz și Orbán au început să promoveze ideile naționaliste și să denunțe Tratatul de la Trianon.

Într-un discurs acum infam din 2009, ținut la o ședință de partid cu ușile închise, el a cerut un „câmp de forță politic” care să guverneze țara în următoarele decenii.

După aproape un deceniu ani în opoziție, Orbán reușise să creeze până în 2010 „o ideologie națională coerentă, atractivă pentru o mare parte a societății maghiare”, afirmă Hegedüs.

Victoria covârșitoare a Fidesz la alegerile parlamentare din 2010 i-a dat mână liberă lui Orbán să rescrie Constituția Ungariei în 2011. În alianță cu Partidul Popular Creștin Democrat (KDNP), micuțul său partid satelit, Fidesz a câștigat o majoritate de două treimi în parlament în 2014, și apoi din nou în 2018.

Cum s-au menținut la putere Fidesz și Orbán atâția ani, în pofida erodării pe care o suferă de regulă partidele de guvernare?

Pentru András Bozóki, profesor de științe politice la Universitatea Central-Europeană din Viena, cel mai important factor ține de politicile și modificările constituționale implementate începând cu 2010, care i-au acordat lui Orbán o putere imensă.

Unele din aceste schimbări au fost subtile. La primele alegeri de după modificarea Constituției, cele din 2014, numărul parlamentarilor aleși din circumscripțiile uninominale a fost majorat la 106 din 199 de locuri în parlament, odată cu reducerea numărului lor total de la 386, ambele măsuri care au favorizat Fidesz.

La alegerile legislative din 2018, Fidesz a câștigat doar 49% din voturile exprimate dar a obținut 67% din mandatele parlamentare.

După retragerea din politică a cancelarului german Angela Merkel, anunțată în 2018 și oficializată anul trecut, Viktor Orbán a rămas cel mai logeviv prim-ministru din Europa, devansându-l pe olandezul Mark Rutte cu câteva luni.

Orbán este de asemenea al optulea cel mai longeviv premier din lume, după cei din Cambodgia, Sfântul Vincențiu și Grenadinele, Dominica, Singapore, Emiratele Arabe Unite, Fiji și Bangladesh.

Politica