Județul Dolj se confruntă cu un număr extrem de mare de mame minore, la care se adaugă neînțelegerea, blamarea și înjosirea acestora. Un copil care naște un alt copil nu este pe deplin responsabil, ci lipsa educației, sărăcia și vulnerabilitatea emoțională sunt factori care ar trebui luați în considerare prima dată.
În 2020, în România, 16.566 de tinere sub 18 ani au devenit mame, conform datelor INSEE. Doljul a ocupat locul 2 pe țară, cu 723 de mămici minore. De atunci au început tot atâtea noi povești de viață care se pot scrie mai frumos, dacă privim dincolo de statistici și îi susținem pe părinții adolescenți și tineri.
O sarcină poate lăsa traume unei fetițe. Specialiştii sunt de părere că un copil nu conştientizează ceea ce i se întâmplă într-un astfel de caz: „O sarcină la o vârstă fragedă are impact devastator asupra copilei care devine mamă. Aceasta se izolează de prieteni, uită de copilărie şi se trezeşte peste noapte mamă. Este foarte greu pentru o minoră să îşi asume rolul de mamă pentru că ea nu este echilibrată din punct de vedere afectiv”, explică Elena Stambuli, psiholog şcolar, potrivit adevărul.ro.
Medicul Vlad Tica, şeful Secţiei de Obstetrică Ginecologie din cadrul Spitalului Judeţean Constanţa explică că este vorba despre o sarcină cu risc crescut. „Este mai puţin pregătit corpul să ducă o sarcină. Dezvoltarea copilului poate fi afectată de faptul că mama este un copil”. Doctorul spune că mama poate să nu ajungă până la termen, să fie o naştere prematură. De asemenea, „naşterea poate să nu fie realizată pe cale vaginală deoarece, probabil, nici bazinul nu este dezvoltat suficient şi atunci este nevoie de o operaţie de cezariană care creşte riscurile”. Riscuri pot exista şi în evoluţia nou-născutului, deoarece această fetiţă poate avea dificultăţi în a-şi asuma rolul de mamă şi de a asigura nou-născutului nu numai necesarul fiziologic de lapte, dar şi suportul psihologic, familiar şi material, notează sursa citată.
România este pe locul al doilea în Uniunea Europeană la rata de naștere în rândul mamelor adolescente, sarcina în adolescență având numeroase consecințe negative asupra viitoarelor mame, precum și costuri sociale și economice, arată un studiu realizat de UNICEF împreună cu Asociația SAMAS în România. Potrivit autorilor, fenomenul este ciclic, repetându-se în cadrul acelorași familii de la o generație la alta împreună cu precaritatea economică, socială și de sănătate.
În 2019, au fost înregistrate 16.639 de sarcini în rândul adolescentelor, în scădere cu 9% față de anul 2018. În cazul adolescentelor sub 15 ani, numărul de sarcini a scăzut în toate regiunile, cu excepția regiunilor Nord-Vest și Nord-Est, unde creșterea a fost de 11%. În 2019, numărul întreruperilor de sarcină în cazul fetelor între 15 și 19 ani a fost de 4.290. Persoanele cu cel mai scăzut nivel de educație au cele mai multe sarcini (31,7 %), de peste trei ori mai mare decât cele care au absolvit învățământul obligatoriu sau ani de liceu.
O explozie a acestor cazuri de mame minore s-a produs în anii imediat următori aderării la Uniunea Europeană, iar cifrele mari s-au menţinut. Liberalizarea pieţei muncii şi posibilitatea de a munci în străinătate au făcut ca mulţi părinţi să plece la lucru afară, lăsând copiii în grija familiei extinse, identifică una dintre cauze Silvia Burcea, manager de proiect la Salvaţi Copiii România.
Bazinele care alimentează această problemă sunt formate din comunităţile sărace, situate în mediul rural, dar nu neapărat. „Sunt foarte mulţi factori care contribuie la această situaţie. Fetele despre care vorbim se confruntă cu sărăcie, cu marginalizare, multe dintre ele părăsesc şcoala chiar înainte de a termina clasele primare”, subliniază Silvia Burcea.
Păstrarea fetelor în şcoală şi educaţia lor se numără printre soluţiile care scad riscul ca ele să ajungă însărcinate, însă intervenţiile trebuie să fie integrate, la nivel de politică publică. „Asistentul social trebuie să lucreze cu asistentul maternal, cu învăţătorul sau cu dirigintele, astfel încât să se ştie că acea fată locuieşte într-o casă unde poate să fie abuzată, sau se confruntă cu lipsa resurselor sau este la risc de a fi traficată. Toate lucrurile acestea trebuie cunoscute, pentru că degeaba faci intervenţie pe partea de informare, dacă fata se duce acasă şi nu are ce să mănânce”, adaugă Silvia Burcea.
Fără un suport fizic şi susţinere emoţională din partea familiei şi apropiaţilor, cele mai multe mame minore vor abandona şcoala, nu se vor putea reintegra în societate sau chiar îşi vor abandona copilul. În România, doar un număr mic de elevi sunt educaţi în ceea ce priveşte sexualitatea, sarcina. În programa şcolară nu există o materie care să abordeze acest domeniu, iar copiii îşi iau informaţiile din diferite surse.
