Craiovenii mai au mult de așteptat până se vor putea bucura de trafic liber în centrul urbei. Reabilitarea celor două sedii ale Primăriei este abia la început, dar autoritățile promit că așteptarea va merita.
Cele două sedii ale Primăriei Municipiului Craiova – fosta Bancă a Comerțului și clădirea Palace, situate pe strada A.I.Cuza, vor cunoaște o adevărată schimbare după finalizarea lucrărilor de modernizare. Încă din luna februarie, au fost demarate activităţile specifice organizării de şantier aferente obiectivului de investiții, iar din iunie, activitatea Primăriei Craiova a fost mutată la Centrul Multifuncțional.
Reabilitarea celor două imobile presupune execuția de lucrări atât la interiorul clădirii, precum schimbarea tâmplăriei sau a instalației electrice și termice, cât și la exterior, cum ar fi înlocuirea tablei de pe acoperiș.
Până acum, constructorii s-au axat pe lucrările de la exterior, după cum susțin reprezentanții Primăriei Craiova.
„Lucrările care s-au desfășurat până acum la cele două sedii sunt următoarele: Sediul Central – lucrări exterioare, montaj schelă, demontare platformă persoane cu handicap, demontare grilaj împrejmuire, demontare ornamente învelitoare, desfacere tencuieli exterioare, demontare tâmplărie exterioară în vederea recondiționării, demontare și înlocuire tablă acoperiș, lucrări interioare, desfacere pardoseli, spargere beton, demolare ziduri cărămidă, demolare uși – ferestre, demolare gresie și faianță, demontare scaune consiliu local,desfacere instalații electrice, termice și sanitare.
Sediul Palace: predare amplasament și dat ordin de începere a lucrărilor, montaj schelă fațadă, sondaje pentru stabilirea traseelor privind consolidarea clădirii, lucrări de desfacere pardoseli, demolare faianță, gresie, desfaceri instalații electrice, sanitare și termice”, a precizat, pentru cotidianul regional „Jurnalul Olteniei”, Marina Andronache, purtătorul de cuvânt al Primăriei Craiova.
Bani de la BERD pentru reabilitarea Primăriei
Investiția aferentă reabilitării sediului primăriei se ridică la suma de aproximativ 15 milioane de euro, bani împrumutați de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), pe care municipalitatea i-a contractat la sfârșitul anului 2018. Inițial, suma trebuia să acopere patru proiecte, printre care reabilitarea clădirii principale a primăriei precum și a celei de la Palace, modernizarea a șase instituții de învățământ, plus achiziția celor 38 de autobuze Diesel Euro VI. Costurile erau însă prea mari, depășind 22 de euro, ceea ce ar fi pus Primăria în dificultatea de a apela la bani din bugetul local.
Având în vedere acest context, în iunie anul trecut, executivul a solicitat suplimentarea imprumutului de la BERD cu încă 9,2 milioane de euro, pe motiv că au crescut costurile cu reabilitarea clădirilor. Zis și făcut. Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare a fost de acord cu prelungirea împrumutului, perioada de angajament fiind de până la 3,5 ani de la data semnării contractului. Totodată, perioada de rambursare a noului credit a fost stabilită în acord cu împrumutul standard, adică 24 de rate semestriale egale, începând cu 6 decembrie 2021. Rata dobânzii este de 1,25% peste EURIBOR la 6 luni, potrivit hotărârii de Consiliu Local de la acea vreme.
Astfel, cu tot cu scumpirile invocate de Primărie ca urmare a creșterii salariului minim în construcți sau a prețurilor materialelor, au fost adăugate câte milioane de euro pentru modernizarea celor două sedii. În timp ce pentru clădirea principală a Primăriei se va plăti suma de 10.190.421,72 euro (fără TVA) de la 6.146.216 euro (fără TVA), pentru sediul Palace, vor fi alocate nu mai puțin de 8.003.203 euro (fără TVA), asta după ce inițial se stabilise suma ce depășea peste 5 milioane de euro (fără TVA), după cum se arată în raportul de specialitate atașat hotărârii.
Durata de execuție a lucrărilor este de 36 de luni, constructorul desemnat fiind firma RECON S.A., singura prezentă la licitația demarată de BERD.
În ceea ce privește lucrările de execuție, se va pune accent, în primă fază, pe structura de rezistență a celor două clădiri. Potrivit specialiștilor, imobilul a fost construit pe o fundație solidă, realizată din zidărie portantă, cu cărămidă presată, care constituia cea mai bună materie în domeniul construcțiilor la vremea respectivă. Grosimea zidurilor exterioare este de până la 1 metru și, dată fiind valoarea arhitecturală a clădiri, nu s eva interveni pentru termoizolarea acestora, deși așa este prevăzut în proiect.
Pe de altă parte, va fi modernizat și iluminatorul natural care împodobește Primăria. Conform proiectului de reabilitare a clădirii, pentru iluminatorul din pod se va folosi de data aceasta o sticlă specială, cu proprietăți deosebite și cu calităţi superioare de transfer termic şi control solar. Totodată, la partea superioară a iluminatorului, adică cea din exterior, va fi aplicată o sticlă securizată, de 6 mm grosime, care va fi foarte rezistentă. În final, la partea inferioară, iluminatorul va avea o sticlă laminată de la Saint-Gobain.
Istoria savuroasă a celor două clădiri
Atât sediul principal al Primăriei Craiova – fosta Bancă a Comerțului, cât și clădirea Palace, se bucură de o istorie remarcantă, reprezentând două monumente de-a dreptul speciale ale municipiului.
Palatul Banca Comerțului, clădire monumentală ce găzduiește Primăria Municipiului Craiova, este unul dintre cele mai cunoscute edificii din oraș. Banca Comerțului a fost proiectată de arhitectul Ion Mincu în 1906 și finalizată în 1916 de către elevul acestuia, Constantin Iotzu. Clădirea are un interior bogat decorat cu stucaturi, vitralii, mozaicuri venețiene și grilaje de fier forjat.
La 12 decembrie 1897 (după alte surse în 1899), bancherul și omul politic liberal craiovean Constantin Neamțu înființa la Craiova, sub forma unei afaceri de familie, Banca Comerțului. Societatea bancară a devenit repede una din cele mai importante și de succes bănci cu capital românesc din țară, deschizând sucursale în mai multe orașe importante.
În 1906, principalul promotor al arhitecturii neo-românești, arhitectul Ion Mincu, a întocmit proiectul noului sediu al instituției. Moartea sa timpurie, la doar 60 de ani, survenită la 6 decembrie 1912, a întrerupt lucrările la construcția băncii, care au fost finalizate în perioada 1912-1916, sub supravegherea arhitectului Constantin Iotzu. Pentru finalizarea lucrărilor la sediul Băncii Comerțului a fost angajat constructorul italian Giovanni Battista Peressutti, care a lucrat alături de întreprinderea de construcții a lui Carlo Dalla Barba. Peressutti lucrase deja cu succes la construcția Palatului Administrativ și ulterior a contribuit la ridicarea în Craiova a numeroase clădiri monumentale (printre ele Casa Albă, Casa Carianopol – azi Comandamentul Jandarmeriei Dolj sau Facultatea de Agronomie).
La vremea inaugurării sale, Banca Comerțului era una din cele mai frumoase clădiri din oraș și chiar din țară, impresionând atât prin aspectul exterior, cât și prin cel interior, bogat ornamentat cu vitralii, candelabre și mozaicuri.
În perioada 1916-1918, în timpul ocupației germane în Craiova, în noua clădire s-a instalat cartierul general german. La plecarea nemților din Oltenia, clădirea a fost devastată, așa cum s-a întâmplat cu mai multe edificii ocupate, printre care Palatul Administrativ, Palatul Justiției, Prefectura poliției, Școala de meserii, Liceul militar, Liceul Carol I, Școala normală de învățători, Școala centrală de fete, Școala Lazaro-Otetelișanu, Palatul poștei, cazărmile, Spitalul militar, gara etc.
În 1948, Banca Comerțului a făcut obiectul aplicării Decretului nr. 197/1948 pentru dizolvarea și lichidarea întreprinderilor bancare și institutelor de credit. Astfel, în Monitorul Oficial nr. 153 din 21 august 1948 a fost publicat un extras din decizia nr. 383/18 august 1948 a Curții Superioare Bancare, prin care s-a decis trecerea în lichidare a Băncii. Într-un articol din 2008 de pe blogul personal, jurnalistul Marius Pirlea citează, însă, reprezentanți ai municipalității craiovene cu privire la istoricul clădirii în relație cu revendicarea clădirii de către moștenitorii lui Constantin Neamțu: “în Buletinul Clădirii nr. 15 întocmit la recensămîntul realizat în anul 1948, figurează ca proprietar Banca Naţională Dolj, iar imobilul avea regimul juridic de instituţie publică. Tot în Buletinul Clădirii se precizează că Banca Comerţului se afla în lichidare, iar construcţia nu avea destinaţie de bancă, ci era ocupată de Direcţia 3 regională CFR şi Serviciul F3 Regional CFR, care aveau calitatea de chiriaşi din data de 15.11.1945 şi achitau chiria Băncii Naţionale a României, inclusiv la nivelul anului 1948”.
După 1948, în clădire au funcționat mai multe instituții, printre care Filiala Academiei de Științe Istorice, Arheologice și Etnografice, Comitetul Municipal al PCR și Consiliul Popular Municipal.
După cutremurul din 1977, edificiul a beneficiat de reparații curente. Din 1989, fostul sediu al Băncii Comerțului este sediul Primăriei și al Consiliului local al municipiului Craiova.
Palatul fostei Bănci a Comerțului este o clădire impunătoare, construită pe un plan patrulater pe trei niveluri, într-un stil eclectic cu vădite elemente neo-românești. Conform unui articol despre edificiu de pe site-ul arvha.org, e posibil ca fațada clădirii să fi fost simetrică în proiectul inițial al lui Ion Mincu, iar volumul situat în partea dreapta intrării, care “asimetrizează într-o oarecare măsură compoziția”, să fie o adăugire ulterioară, realizată de Constantin Iotzu. De asemenea, elementele de arhitectură vizibile în partea superioară a fațadei principale, deasupra cornișei, aproape de acoperiș, e posibil să fi fost proiectate de Mincu în urma unei călătorii de studii la Istanbul. Constructorii au întrebuințat la ridicarea edificiului materiale solide, zidărie de cărămidă legată cu mortar de ciment, mozaic venețian, stucatură, lanternouri, vitralii și învelitoare din zinc. Tâmplăria, lamperia și mobilierul au fost executate la Viena. La interior se remarcă fostul hol al ghișeelor băncii, astăzi sala de întrunire a Consiliului Local, al cărui plafon casetat are în centrul său un elegant luminator, pereții decorați și plafoanele pictate, elementele spectaculoase de feronerie. Din holul de la parter, spre vest se găsește scara de acces spre etaj, iar spre est scara de acces la subsol.
Construită pe 3 niveluri, clădirea avea subsol (Tezaurul Băncii trezoreria, diverse depozite, arhiva, locuința intendentului, încălzire centrală, uzină electrică proprie și atelier mecanic), parter (un vestibul, o sală mare, ghișee și birourile administrației) și etaj (un vestibul, din care, printr-o galerie, se ajunge în holul unde se află diverse birouri, sala consiliului și cabinetul directorului).
Fostul Hotel Palace, sediu pentru Oficiul Național de Turism, CEC și Banca Comercială Română
Fostul Hotel Palace este o clădire de patrimoniu din centrul municipiului Craiova, construită la începutul secolului al XX-lea (1900 – 1905) după planurile arhitectului Otto Hesselmann. Edificiul, care a găzduit de-a lungul timpului Oficiul Național de Turism, CEC sau Banca Comercială Română, este în prezent pavilion administrativ al Primăriei Municipiului Craiova.
În primele decenii ale secolului al XX-lea, în zona centrală a orașului Craiova s-au demolat cvartale întregi de case pentru a face spațiu viitoarelor clădiri monumentale ce împânzesc astăzi zona, precum fostul Hotel Palace, Palatul Administrativ – azi sediul Prefecturii și Consiliului Județean Dolj, Palatul Banca Comerțului – azi sediul Primăriei Municipiului Craiova, blocul Casa Albă, Palatul Jean Mihail sau Palatul Ramuri.
Conform datelor de arhivă existente, edificiul fostului Hotel Palace a fost construit după planurile arhitectului Otto Hesselmann-Carada (1880-1946), inginer-arhitect al Craiovei (1907-1910) și inginer șef al Primăriei Craiova din 1914. Adept al stilului românesc, Hesselman a îmbinat în planurile fostului Hotel Palace elementele arhitecturale și decorative cu cele de nuanță barocă. Clădirea a avut de la bun început dublă destinație de bancă și hotel, care au funcționat independent, având fluxuri de circulație separate.
Pentru a îndeplini utilitatea de hotel, clădirea a fost concepută în maniera specifică pentru majoritatea hotelurilor de început de secol XX din București (ex: Casa Capșa, Hotel Athenée Palace, fostul Hotel Național). Ca și în cazul acestora, hotelul Palace a fost construit pe o parcelă de colț, cu două fațade principale și intrări și apartamente situate chiar pe colțul clădirii. În aceste apartamente de la la etajele doi, trei și mansardă erau cazați clienții hotelului Palace.
În februarie 1904 era fondată la Craiova Banca Olteniei, societate anonimă pe acțiuni. Încă de la înființare, banca avea două sedii în oraș – unul în str. Unirii nr. 23, destinat funcționarilor, și un sediu în str. Cuza Vodă nr. 1 (actualul Palace). Parterul și etajul întâi al clădirii Palace au fost amenajate cu un hol interior mare și multe ghișee pentru a servi ca sediu de bancă. Activitatea băncii a fost întreruptă de declanșarea Primului Război Mondial. La 30 mai 1948 banca a intrat în stare de inactivitate, iar în 1949 în stare de lichidare.
De-a lungul anilor, clădirea a servit drept sediu pentru mai multe instituții, precum Oficiul Național de Turism, CEC sau Banca Comercială Română.
Cutremurele din anii 1908, 1940, 1977, 1986 și 1990 au afectat structura de rezistență a edificiului, însă nu au fost efectuate reparații sau lucrări de consolidare.
În anul 2004, în clădirea fostului Hotel Palace s-au mutat birourile Primăriei Craiova, care a preluat-o gratuit de la Direcția Generală a Finanțelor Publice (DGFP) Dolj, prin semnarea unui protocol cu Ministerul Finanțelor Publice, care era titularul de contract.
Sursa: monumenteoltenia.ro.
