Mediul online pare să fie de departe mediul cel mai confortabil pentru copiii şi adolescenţii generaţiei actuale. Facebook, Instagram sau Tweeter par a fi în general reţele de socializare normale, folosite în aceeaşi măsură şi de adulţi şi de tineri, de vedete sau oameni de rând. O aplicaţie extrem de folosită de către adolescenți, care a explodat de la momentul apariţiei, pare să fie Tik Tok-ul. Această aplicaţie care se pare că a devenit extrem de periculoasă, fiind interzisă în mai multe state, compania deținătoare fiind dată în judecată, este în topul căutărilor online de către copiii din România.
Cu mai bine de două miliarde de descărcări în prezent, aplicaţia Tik Tok este deţinută de grupul chinez ByteDance, una din cele mai mari companii private din sectorul tehnologiei cu o valoare de piaţă estimată de aproximativ 300 miliarde de dolari, după cum precizează Reuters. Aplicaţia a făcut furori încă de la început prin prisma formatului libertin şi creativ care a atras în special tinerii, în ideea de a crea scurte videoclipuri şi de a le împărtăşi celorlalţi utilizatori. Modul de funcţionare al aplicaţiei este destul de complex, iar marea explozie de utilizatori se pare că a apărut de la începutul pandemiei de Covid-19.
Cea mai căutată aplicație din România
În motoarele de căutare din România, aplicaţia pare că a fost cea mai căutată în 2020, mai ales în rândul tinerilor şi al copiilor, fiind foarte uşor de instalat în orice smartphone şi cerând o limită de vârstă de minim 13 ani. Ca şi faţă de alte reţele de socializare precum Facebook sau Instagram, adolescenţii din ţara noastră se pare că au căpătat o dependenţă şi faţă de această aplicaţie, dependenţă despre care psihologul Mihail Jianu spune că este normală dar dăunătoare.
„Copiii au, la vârsta adolescenţei, acea dorinţă de a capta informaţii şi de a fi stăpâni asupra propriilor sentimente. Din dorinţa de a comunica şi a crea prietenii, mediul online ajunge să creeze dependenţe. Mă trezesc cu telefonul în mână, adorm cu telefonul în mână. Migrarea adolescenţilor de pe Facebook pe Instagram şi apoi pe Tik Tok s-a realizat din dorinţa de a se ascunde de părinţi, de a fi cât mai puţin monitorizaţi”, a spus psihologul Mihai Jianu.
Educaţia are ca de obicei o însemnătate în privinţa acestor dependenţe de mediul online. Fie ea precară fie impusă, fără a lua în calcul şi dorinţele sau capacităţile copilului, de multe ori acesta ajungând să găsească refugii în tot ceea ce înseamnă mediul online.
„Unul din motivele pentru care cei mici se refugiază în online este dat de capacitatea de decizie a copiilor, uneori scăzută la noi, pentru că copiii nu sunt lăsaţi să decidă. Copiii sunt educaţi prin a li se spune că nu au voie, nu e bine, nu trebuie, o să sufere şi alte replici de genul, pe care le auzim mereu. Educaţia din familie lipsește în multe dintre cazuri. Se cultivă doar educaţia banului, cultura banului şi cam atât. Atunci, adolescenţii caută subterfugii pentru a se simţi liberi, independenţi, iar aceste tipuri de aplicaţii sau reţele sociale le oferă astfel de senzaţii, ca şi un drog, şi prin urmare dependenţa”, a mai completat Mihai Jianu.
Părinții trebuie să se implice mai mult
Părinţii au un rol important în alegerile celor mici, inclusiv în privinţa felului în care aceştia îşi împart timpul, sau îşi petrec în special timpul liber. Există părinţi care cunosc aceste reţele de socializare sau aplicaţii pe care copii le folosesc, dar sunt şi destul de mulţi părinţi care nu sunt în cunoştinţă de cauză în ceea ce priveşte activitatea celor mici în mediul online, motiv pentru care copiii sunt mult mai puţin supravegheaţi.
„În privinţa părinţilor ignoranţi nu putem avea foarte multe aşteptări, pentru că de cele mai multe ori nu sunt ignoranţi doar în ceea ce priveşte telefonul. Până la dependenţa de aplicaţii în sine, este clară dependenţa de telefon, de jocuri pe consolă şi toate celelalte, cu care copiii petrec uneori prea mult timp. Adolescentul ajunge în situaţia în care nu este antrenat, nu este încălzit mental. Preia informaţia, se culcă, se trezeşte cu aceeaşi informaţie. Capacitatea de decizie râmâne joasă din cauza lipsei acestui antrenament mental, ajungând să preia informaţii scurte pe care le oferă o aplicaţie cum este Tik Tok-ul, o împărtăşeşte cu alţii şi cam atât. În general, până la vârsta de 12 ani părintele trebuie să fie foarte implicat în ceea ce înseamnă educaţia copilului”, a mai adăugat psihologul Mihail Jianu.
Aplicaţia Tik Tok a fost deja interzisă în unele state, iar compania dată în judecată din cauza reclamelor care apar în timpul folosirii aplicaţiei sau a conţinutului video deseori dăunător pentru cei mici. La nivel mondial există deja campanii elaborate cu numele de „don’t join Tik Tok”, în care diverse vedete sau persoane publice, influenceri, care au un rol destul de important în deciziile şi vieţile adolescenţilor, transmit mesaje anti aplicaţie.
Psihologul Mihail Jianu atenționează că atât adolescenții cât și adolescentele sunt expuși în aceeași măsură riscurilor date de timpul prelungit în mediul online.
„Atât băieții cât și fetele sunt la fel de vulnerabili în mediul online. Naivitatea este principala cauză dar și lipsa de reguli. Un copil, sau un adolescent fără reguli este un copil pierdut. Limbajul folosit cel mai adesea pe aceste tipuri de rețele este, de asemenea, unul inadecvat și care te afectează. Eu personal consider că felul în care sunt făcute aceste aplicații este de vină. Mesajele subliminale, culorile mai ales, care creează o dependență, în special atunci când vine vorba de Tik Tok. Cât despre ideea de influencer, este foarte simplu motivul pentru care mulți adolescenți sunt atrași de modele negative, fără să fie conștienți de asta. Care sunt modelele pozitive din societate după care să se ghideze? De obicei lipsesc”, a completat psihologul Mihail Jianu.
Că este vorba despre Tik Tok, Instagram, sau alte rețele sociale foarte des folosite de adolescenții români, destul de greu de controlat de către părinți, toate aceste rețele, pe lângă avantajele recreative, sunt evident dăunătoare, motiv din pricina căruia în multe locuri au fost interzise sau limitate.
