duminică, noiembrie 24, 2024

Ultima ora

Sport

Sfinții Constantin și Elena. Tradiții și superstiții

Sfinții Împărați Constantin și Elena este o sărbătoare în calendarul bizantin care se sărbătorește în fiecare an pe 21 mai. Sărbătoarea îi evocă pe împăratul Constantin cel Mare și pe mama sa, Elena Augusta.
Sărbătoarea de Sfinții Constantin și Elena, aduce cu sine, ca toate celelalte sărbători și anumite obiceiuri și superstiții, majoritatea făcând referire la vara care urmează. Astfel multi agricultori nu lucrează în această zi pentru a evita pagubele aduse holdelor de păsările cerului.În unele regiuni este ultima zi în care se mai poate semăna porumbul, ovazul si mei-ul deoarece, în popor, se vorbeste că tot ce se seamăna după această zi se va usca.
Cei care lucrează podgoriile respectă ziua de Constantin Graur in ideea că daca vor munci, graurii le vor distruge strugurii.
Se mai zice că ziua de 21 este ziua în care păstorii hotărăsc cine le va fi baci, unde vor amplasa stanele şi cine le va păzi pe timpul păşunatului.
Femeile, pentru a alunga duhurile rele şi necurate, tămâie şi stropesc cu aghiasma.  Se spune că pentru a se apăra de forţe malefice, ţăranii aprind un foc mare şi stau în jurul lui, prin acest foc obişnuiesc să treacă şi oile, pentru a fi ferite de rele pe timpul cât vor sta la stână.
Gaius Flavius Valerius Aurelius Constantinus născut în 272/274 și decedat în mai 337, mai este cunoscut sub numele de Constantin I sau Constantin cel Mare, a fost împărat roman între 306 și 337, devenind conducător al întregului Imperiu Roman.
Legenda spune că în toamna anului 312, în ajunul luptei cu Maxentiu, Constantin a zărit pe cer, în plină zi, o cruce strălucitoare, deasupra soarelui, ce avea inscriptia: “in hoc signo vinces” – “prin acest semn vei birui”; iar pe timpul nopții i s-a arătat în vis însusi Iisus Hristos, cu semnul crucii, cerându-i să pună acest semn sfânt pe steagurile soldaților săi, urmând să fie protector în focurile bătăliei.

Sursa foto: Mediafax

Politica