Oltenii își sărbătoresc astăzi ziua, pentru al patrulea an de când a fost instituită. Anul acesta, însă din cauza pandemiei de coronavirus, autoritățile nu au organizat nici un eveniment prin care să marcheze Ziua Olteniei.
Proiectul privind instituirea acestei zile a fost adoptat de Senat la 1 noiembrie 2016 şi de Camera Deputaţilor, forul decizional, la 21 martie 2017, Legea nr. 65/2017 fiind adoptată de preşedintele României la 13 aprilie 2017 şi publicată în Monitorul Oficial la 19 aprilie 2017. Propunerea legislativă pentru instituirea Zilei Olteniei a aparţinut unui grup de 27 de deputaţi şi senatori, din partea mai multor formaţiuni politice (PSD, PNL, Minorităţi, UNPR şi neafiliaţi), care au amintit, în expunerea de motive, bogatul trecut istoric al Olteniei, marcându-se, printre altele, momentul primei revoluţii moderne, Revoluţia lui Tudor Vladimirescu de la 1821.
În 2021 se împlinesc 200 de ani de la Revoluţia condusă de Tudor Vladimirescu. La 10 martie 2021, Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat, cu 301 voturi „pentru”, un vot „împotrivă” şi o abţinere, proiectul de lege privind instituirea anului 2021 – „Anul Tudor Vladimirescu” şi, totodată, declararea lui Tudor Vladimirescu şi a Ecaterinei Teodoroiu drept eroi ai naţiunii române. „Cu prilejul sărbătoririi ‘Anului Tudor Vladimirescu’ se organizează evenimente menite să marcheze aspecte cu ocazia împlinirii a 200 de ani de la Revoluţia de la 1821 condusă de Tudor Vladimirescu şi care a fost unul dintre evenimentele care au marcat începutul procesului de renaştere naţională a României. Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale pot acorda sprijin logistic şi/sau financiar, după caz, la programe de promovare a ‘Anului Tudor Vladimirescu'”, se mai arată în iniţiativa legislativă. Proiectul a fost adoptat şi de Senat, iar Camera Deputaţilor este for decizional, conform agerpres.ro
Patrimoniul cultural al Olteniei reflectă istoria acestei regiuni de-a lungul a două milenii de existenţă. Un exemplu în acest sens este podul de peste Dunăre, construit de celebrul arhitect al antichităţii, Apollodor din Damasc, la ordinul împăratului Traian, ale cărui ruine pot fi încă văzute pe ambele maluri ale Dunării. În vecinătate, pe malul de nord al Dunării, se află instalaţia de băi romane, cea mai mare construcţie de acest fel din Dacia romană. Totodată, în judeţul Vâlcea, se află vestigii precum Buridava Romana şi castrul Arutela, situat pe malul Oltului, în imediata apropiere a Mănăstirii Cozia, construit din piatră în timpul împăratului roman Hadrian.
Oltenia este a doua regiune, după Moldova, care se remarcă prin numărul şi însemnătatea mănăstirilor, bisericilor şi schiturilor, cu peste 60 de aşezăminte din perioade istorice diferite, dintre care amintim Cozia, Stânişoara, Mănăstirea Dintr-un Lemn sau Tismana.
De asemenea, în toate cele cinci judeţe ale Olteniei pot fi vizitate numeroase muzee, printre care Muzeul de Artă din Craiova, Muzeul Olteniei din Craiova, Muzeul Regiunii Porţilor de Fier din Drobeta Turnu-Severin, Muzeul Judeţean Olt, din Slatina, Muzeul Judeţean Vâlcea, Muzeul de artă Râmnicu Vâlcea, Muzeul Satului Vâlcean din comuna Bujoreni, Muzeul Judeţean Gorj din Târgu Jiu, oraş care găzduieşte şi Ansamblul Monumental „Calea Eroilor”, format din Coloana Infinitului, Poarta Sărutului, Aleea Scaunelor şi Masa Tăcerii, operă a celebrului sculptor român Constantin Brâncuşi, personalitate marcantă în mişcarea artistică a veacului al XX, ridicată în memoria eroilor căzuţi în Primul Război Mondial. Printre marile personalităţi ale Olteniei care s-au impus în numeroase domenii de activitate, se numără marele artist Constantin Brâncuşi, dramaturgul Eugen Ionescu, omul politic Nicolae Titulescu, pictorul Theodor Aman, poetul Marin Sorescu, regizorul Silviu Purcărete etc. Viaţa cultural-artistică a regiunii este susţinută şi de numărul mare al teatrelor şi ansamblurilor artistice din cele cinci judeţe, unul dintre acestea fiind Teatrul Naţional Craiova, cu un rol important la nivel naţional, conform aceleiaşi surse.
