Aproape un sfert din mamele care nu au împlinit vârsta majoratului, din Uniunea Europeană, trăiesc în România. Lipsa educației sexuale și sărăcia alimentează fenomenul, iar autoritățile au în acest moment doar niște strategii pe hârtie, scrie Digi24.
Conform unei cercetări a organizaţiei Salvaţi Copiii, „Aproape un sfert (23%) dintre mamele sub 18 ani din Uniunea Europeană trăiesc în România, ţară care ocupă primul loc la acest capitol, în rândul statelor membre: datele Eurostat arată că numai în 2018, 8.621 de fete au devenit mame înainte de vârsta majoratului (10-17 ani), iar 725 dintre ele s-au aflat în această situaţie înainte de a împlini 15 ani. Situaţia este cu atât mai critică, cu cât mai puţin de două procente dintre acestea spun că au interacţionat cu serviciile publice de asistenţă socială, potrivit unei anchete sociologice realizate de Salvaţi Copiii România”, se arată într-un comunicat al asociaţiei.
Și datele Institutului Național de Statistică arată că, în România, un copil din zece este adus pe lume de o mamă minoră. Iar vârsta medie a unei mame minore în România a ajuns în 2020 la 15,4 ani. Mamele minore sunt mai tinere, în acest an, cu aproximativ 2 ani față de cele din 2018.
Anul trecut mamele minore au născut aproape 18.000 de copii. Deși în cifre absolute trendul este descrescător, în procente numărul copiilor care se nasc din mame minore rămâne la același nivel: 10%.
”Minorele care rămân însărcinate fac parte din aceste familii cu venituri reduse, chiar în pragul sărăciei. Alte cazuri sunt din familiile a căror părinți sunt plecați din țară, iar copiii sunt lăsați în grija bunicilor sau a altor frați”, spune Mioara Moise, reprezentant Salvați Copiii.
Potrivit acesteia, 83% dintre mamele minore nu mai merg la școală. 64% au abandonat școala încă dinainte de a rămâne însărcinate. 15% dintre ele nu au mers niciodată la școală sau nu au terminat nici măcar școala primară. Doar 36% dintre mamele minore au 8 clase de școală, și numai 7% termină și liceul.
Principala cauză a fenomenului: accesul limitat la informații despre educația sexuală și planificare familială.
”Pe hârtie, autoritățile știu exact ce e de făcut. În practică, mai puțin”, spune Mioara Moise.
Prin comparaţie, state ca Danemarca, Slovenia şi Luxemburg înregistrează sub 50 de naşteri anual la mame sub 18 ani. Există şi trei ţări europene – Finlanda, Danemarca şi Olanda – în care nicio fată sub 15 ani nu a devenit mamă în anul 2018.
Dincolo de vulnerabilităţile sociale, problema mamelor minore are consecinţe pe termen lung atât asupra mamei, cât şi asupra copilului, de la cele medicale – prematuritatea şi problemele asociate – până la cele psiho-sociale, menţionează Salvaţi Copiii.
În România, rata mortalităţii infantile a fost de 6,2 la mia de născuţi vii în 2019 (date temporare INS), aproape dublă faţă de media Uniunii Europene (3,5 la mie).
Potrivit datelor provizorii INS pentru 2019, cele mai mari rate ale mortalităţii infantile (la mia de copii născuţi vii) s-au înregistrat în judeţele: Tulcea – 15,6 la mie, Mehedinţi – 11,7 la mie, Constanţa – 9,5 la mie, Vrancea – 9,3 la mie, Mureş – 9 la mie.
O treime dintre decesele copiilor sub un an pot fi prevenite prin dezvoltarea de programe suport pentru mame şi copii şi prin dotarea maternităţilor şi secţiilor de nou-născuţi cu echipamente medicale performante, precizează organizaţia.
În nouă ani de campanie, Salvaţi Copiii a dotat 96 de maternităţi din 41 de judeţe ale ţării cu 630 de echipamente medicale, pentru salvarea a 72.000 de prematuri.
