marți, noiembrie 26, 2024

Ultima ora

Sport

Repatrierea rezervei de aur a României costă mai mult decât custodia pe 20 de ani în Banca Angliei

Guvernul a primit cifrele privind costurile repatrierii aurului din străinătate, cerută insistent anul trecut de Liviu Dragnea şi Nicolae Şerban, arătând că acestea sunt mult mai mari decât cele de păstrare a aurului la Banca Angliei, scrie adevarul.ro

Propunerile lui Dragnea şi Şerban vizau modificarea Statutului Băncii Naţionale a României, în sensul instituirii obligaţiei de informare „de îndată, dar nu mai târziu de 20 de zile” a Parlamentului şi a Guvernului de către Banca Naţională a României, în cazul în care există pericolul diminuării rezervelor internaţionale ale statului, până la un nivel care ar periclita tranzacţiile internaţionale ale statului, precum şi în cazul în care diminuarea s-a produs.

Totodată, se prevede eliminarea posibilităţii Băncii Naţionale a României de a stabili şi menţine rezerve de aur depozitat în străinătate.

Policlinica Buna Vestire Craiova

În prezent, România are rezerve de aur de aproape 103,7 tone. Cantitatea de aur din rezervă este aproximativ aceeaşi din 2007 până în prezent, dar valoarea ei a crescut de la 1,6 miliarde de euro în 2007 la 3,7 miliarde euro în decembrie 2018. Circa 60%, peste 61,2 tone, este depozitat la Banca Angliei, dar se află în custodia BNR, astfel că Banca Angliei nu poate efectua niciun fel de operaţiuni care vizează aurul României.

Legea repatrierii aurului prevede ca România să mai păstreze doar 5,185 tone de aur în străinătate, iar repatrierea să fie de peste 56 de tone, respectiv 91,5% din cantitatea actuală aflată în străinătate.

În prima parte a lunii decembrie, comisia de buget din Senat a avut pe ordinea de zi proiectul de lege iniţiat de fostul şef PSD Liviu Dragnea şi de senatorul PSD Şerban Nicolae prin care Banca Naţională este obligată să aducă în ţară aproape toată rezerva de aur ţinută de România la Banca Angliei.

PNL şi USR au contestat această lege la Curtea Constituţională, însă sesizarea a fost respinsă. Iniţiativa a fost totuşi întoarsă în Parlament de preşedinte, care a cerut reexaminarea proiectului de lege.



Politica