Numele localităţii Podari, o comunitate aflată la câţiva kilometri distanţă de Craiova, a fost rostit de nenumărate ori zilele acestea. Motivul? Temerile exprimate de un grup de locuitori privind construcţia unei fabrici de bioetanol celulozic, la un an de la demararea investiţiei. Totuşi, documentele sunt clare – proiectul evaluat la 100 de milioane de Euro este susţinut de Uniunea Europeană şi respectă toate normele de protecţie a mediului în vigoare. Şi atunci, ce i-a determinat pe oponenţi să reacţioneze astfel?
Despre situaţia din Podari am discutat cu Dragoş Gavriluţă, director de proiect Clariant, care ne-a explicat punctul de vedere al companiei, demersurile făcute pentru a garanta siguranţa acestui proiect şi cum investiţia Clariant va schimba în bine viaţa oamenilor din comunitatea locală.
Domnule Dragoş Gavriluţă, în ce masură este fabrica din Podari un proiect „prototip” al Clariant?
Clariant este o companie elveţiană prezentă în 53 de ţări din întreaga lume, cu o cifră de afaceri globală de peste 6 miliarde de dolari. Aceasta este prima dovadă a expertizei noastre în domeniu, construită în decenii de cercetare şi testări extrem de riguroase. A doua dovadă este că o fabrică similară, unde sunt produşi biocombustibili avansaţi, funcţionează cu succes încă din 2012, în Germania, lângă München. Şi acolo, ca şi în Podari, tehnologia folosită este sunliquid®. Nu am ajuns aici din întâmplare, ci pentru că am putut demonstra Uniunii Europene şi autorităţilor în domeniu că proiectul din Podari este sigur, sustenabil şi benefic pentru comunitatea locală.
Care va fi impactul construirii şi activităţii fabricii asupra cetăţenilor care locuiesc în apropiere şi asupra şcolii din vecinătate?
De la bun început, abordarea noastră a fost foarte clară: vrem să fim mai mult decât un investitor în zonă, vrem ca podărenii să ne perceapă ca pe un vecin care înţelege contextul local şi îşi doreşte, la fel ca şi ei, un viitor mai bun. Această viziune se reflectă în fiecare etapă, de la stadiul de proiect, la construcţie şi apoi la funcţionare. Nu există compromisuri, fie că vorbim despre sănătatea populaţiei, calitatea apei sau a aerului, iar aceleaşi standarde sunt valabile şi în ceea ce priveşte nivelul de zgomot – de exemplu, lucrările vor fi planificate astfel încât să ţină cont de programul de odihnă al locuitorilor din zonă, iar viteza pe drumurile de acces va fi limitată la 15 km/h. Cum spuneam, am luat toate măsurile pentru a garanta siguranţa cetăţenilor şi protecţia mediului înconjurător. De asemenea, precizez că procesul de producție al bioetanolului se bazează pe fermentație si este foarte similar cu cel de producere a berii sau a vinului, cu care multă lume este familiarizată. Concentrația dioxidului de carbon rezultat din activitatea de producție nu va depăși valorile care se produc în mod natural în atmosferă și nu va avea absolut niciun efect negativ asupra populației din vecinătate.
Care vor fi diferenţele din punctul de vedere al afectării mediului, dintre arderea paielor pe câmp (facută până acum pentru eliminarea acestora) şi procesarea acestora în cadrul fabricii?
Până acum, fermierii tocau sau pur si simplu ardeau paiele pentru că nu aveau la îndemână o modalitate de a le valorifica.
Această practică a arderii paielor a fost scoasă în afara legii tocmai din cauza impactului negativ asupra mediului şi al riscurilor pe care le presupune. Nu de puţine ori am văzut nori denşi de fum ce acopereau inclusiv drumuri naţionale, punând în pericol siguranţa traficulului rutier. Acum, fermierii din zonă au o alternativă – paiele sunt colectate de către noi şi transformate în materie primă pentru producţia de bioetanol, reducându-se astfel costurile de tocare şi incorporare, dar şi riscul de transmitere a bolilor de la o cultură la alta.
Ce rol au biocombustibilii şi de ce este importantă construcţia fabricii din Podari pentru România?
Poluarea este un subiect principal atât pe agenda Uniunii Europene, cât şi a autorităţilor centrale, iar un pas important în acest sens îl reprezintă reducerea poluării generate de transportul rutier. Aici intervin biocombustibilii avansaţi – etanolul celulozic va avea un impact pozitiv semnificativ asupra schimbărilor climatice, cercetările arătând că reduce cu până la 95% cantitatea de gaze cu efect de seră care ar fi fost generată de traficul rutier al vehiculelor care utilizează doar combustibili fosili. Pe scurt, activitatea Clariant din Podari va ajuta România să atingă obiectivele stabilite de Strategia naţională privind schimbările climatice.
Ce părere aveţi despre manifestările din ultimele zile? Pune acest scandal în pericol investiţia Clariant?
Reacţiile personale şi acţiunile din Podari survin la un an după demararea investiţiei şi, deşi suntem surprinşi de această evoluţie a contextului local, tratăm cu aceeaşi importanţă fiecare punct de vedere în parte. Oamenii au dreptul la informaţii reale şi la răspunsuri. Angajamentul nostru faţă de Podari este pe termen lung şi rămâne neschimbat: investim în cea mai avansată tehnologie şi susţinem bunăstarea pentru comunitatea locală.
Avem convingerea că punând la dispoziţia autorităţilor toate informaţiile necesare şi comunicând în mod transparent, vom reuşi să demonstrăm tuturor cetăţenilor de bună credinţă că pot avea încredere în proiectul nostru şi în beneficiile pe care fabrica le va aduce la nivel regional.
